Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)

Studii şi materiale - III. Etnografie

716

V. FLOREA

44

vederii (Mg. 1437 I t; FA 06367, 06666, 07602, 07623), de unde $i desele incursiuni la mindra (Mg. 1674 I f; FA 06348, 06969); rivalitatea in dragoste (FA 06411, 07592); jurämintele sau pseudojurämintele (FA 06599, 06977; Mg. 1465 vv) §i, prin contrast, indoielile §i nehotärirea in dragoste (Mg. 1412 I g), indiferenta si nein(elegerile in iubire (Mg. 1224 b, 1356 c), infidelitatea (FA 06970; Mg. 1168 a), despär(irea §i durerea despärfirii (FA 06349, 06387, 06338; Mg. 1234 dd, 1466 f) etc.

Nu lipsesc in Valea Gurghiului nici celelalte categorii ale liricii populare, decit cä ele nu cunosc, cel putin in culegere, о tot atit de bogatä reprezentare.

Probabil mai numeroase odinioarä, cintecele de ciobänie, mentioneazä citeva dintre locurile de pä$unat ale zonei; Sus pe muntele Dirgina Sade ciobanul cu stina... (Mg. 1741 x); Bädi(a meu ii cioban / Pa§te oile pe deal. / Sus pe deal la Dobirlea / $i cintä cu fiúiéra (Mg. 1741 y); Foaie verde-а bobului / Prin pädurea bradului / Nitä paste turma lui... (Mg. 1350 i). Alte asemenea cintece oferä interesante detalii ale viefii pastorale: §ederea la stinä (Mg. 1741 x), päscutul §i adäpatul oilor (Mg. 1741 y, 1355 a, 1352 g, 1350 i), datul in strungä (Mg. 1350 i). ln fine, alte cintece se referä la dórul de casä si mindrä al ciobanului (Mg. 1741 y), chemat de aceasta in sat / Sä-( mai dau on särutat“ (Mg. 1741 x), la frumusetea (Mg. 1355 a, 1354 j, 1352 g), dar §i la privatiunile pe care aceastä indeletnicire le implicä (Mg. 1741 x, 1354 j). Legat de acestea, amintim si Cintarea caprelor, culeasä in douä variante, despre ciobanul care, in timp ce doinea, §i-a pierdut caprele, mincate de lup sau de un pui de urs. Le amintim atit pentru notele sociale pe care le cuprind (M-am bägat la popa slugä, / Sä-mi deie suman si glugä — FA 06414), cit si pentru faptul cä finalul cintecului: — Bunä zua, lupule/Nu mni-ai väzut caprile, / — Ba io, zo, cä le-am väzut: / La fintini, tät cäpätini,/Pe gropane, bortocane, / Vai de capu täu, ciobane (FA 06414) a trecut §i in repertoriul copiläresc, „ca cum te-ai ciufuli“ (FA 06374), probabil ca urmare a imprejurärii cä pästoritul nu se mai practicä, aici, cu aceea:?i intensitate ca mai inainte.

Bucuria ciobanului care, dupä mai multe dezamägiri, $i-a regäsit, in sfírsit, oile, este prezentatä in Doina oilor pierdute (Mg. 1034 c), pe care informátorul Pop Zaharie Badea, de 53 a., pretinde cä a creat-o el insu.§i, prin 1935—1936.

Ceva mai bine reprezentate, in culegere, sínt cintecele satirice. Ca si aiurea, eie satirizeazä, de obicei, anumite defecte fizice (FA 06418) si morale ale unora dintre membrii colectivitä(ii: dragostea usuraticä (Mg. 1219 f, 1465 nn, 1357 I c, 1756 II m, 1467 o), lipsa de indeminare in iubire (Mg. 1465hh), nehotärirea in dragoste (Mg. 1756 II 1) si neintelegerile in cäsätorie (Mg. 1467 c); cäsätoria din interes (Mg. 1356 b), befia (FA 06410; Mg. 1467 c), lenea in general (FA 07599, 07603, 06664) si’ a fetei bogatului in special (Mg. 1447 I d) etc. Altele, in schimb, satirizeazä fetele nemáritate, „care-o fetit cu mama“ (Mg. 1219 f), sau pe unele notabilitáti ale satului: popa (Mg. 1467 b) $i dascálul (FA 06410).

Specie aparte a liricii populare, cíntecul istoric este de asemenea prezent ín Valea Gurghiului, ín numai patru texte insä. Trei dintre a-