Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - I. Arheologie
13 DESCOPERIRI ROMANE INEDITE 69 dreptul indoit din genunche §i adus inainte. Are pieptul ingust, cu sinii u§or reliefati, trunchiul sub^ire, abdomenul proeminent §i bombát, cu ombilicul marcat de un cerculef. Miinile sint intinse pe lingä corp: cea stingä preväzutä cu о bräfarä pe brat poartä о coroanä de frunze, iar cea dreaptä are bräfara pe antebraf, tmind о paterä (?). Capul rupt de la nivelul gitului purta о diademä cu un voal ce cädea pe umeri oblic, läsind fata §i spatele descoperit. Vesmintul care acoperä partea inferioarä a divinitätii este prins cu un capät in jurul cotului miinii stingi, cäzind la spate in cute largi, sugerate prin ondulatii orizontale paralele (pl. XLIII/a—b si pl. XLIV/a—b). Unele elemente ale corpului (masivitatea miinii si a piciorului drept, cäderea oblicä §i asimetricä a umerilor, alungirea miinii drepte, reliefarea schematicä §i stilizatä a labelor picioarelor deformate prin sudarea pe suport etc.), denotä preocuparea redusä a meijterului coroplast pentru executarea cu grijä a pieselor de artä, prin nerespectarea proportiilor si volumelor corpului uman. Figurina se sprijinä pe un suport gol la interior, de forrná paralelipipedicä, cu un coff deteriorat, ornamentat in fafä cu caneluri oblice. Goalä in interior este turnatä in tipar cu douä valve. Lutul argilos fin are culoarea ro§u-portocalie. I. totalä: 12,2 cm. Dupä aspectui iconografic, statueta poate fi inclusä in categoria figurinelor ce reprezintä pe Venera, zeifa dragostei §i frumusetii. Cele mai bűne analogii pentru piesa noasträ, care merg un,eori pinä la identitate, le gäsim in seria de teracote de la Apulum, pästrate in colecfia Muzeului Unirii din Alba Iulia. Ea se incadreazä in grupa figurilor care au mina stingä intinsä pe lingä corp tinind о coroanä de frunze, si о infäti§eazä pe Venus, in calitate de zeitä a Victoriei — Venus Victrix —, protectoare a soldafilor26. De§i nu s-au constatat locul §i data descoperirii, numeroaselor vestigii románé (asezäri, cimitire §i castrul de pämint) iesite la ivealä pe teritoriul si in imprejurimile orasului, ne face sä presupunem cä piesa in discutie provine din seria materialelor descoperite pe teritoriul castrului sau asezärii civile de la „Podmoale“27. Cit priveste atelierul de provenientä a teracotei, analogiile frapante pe care le are cu piesele similare de la Apulum, ne indeamnä sä-1 cäutäm in acest ora§, de unde au fost aduse si venerate de cätre soldatii deta$amentului legiunii a XIII Gemina, mentionat la Sighi§oara de stampilele cärämizilor descoperite in -castrul de pämint de la „Podmoale“28. 26 Al. Popa, Teracote cu caracter votiv de la Apulum, ms; vezi $i L. feposu — David, Teracote reprezentind pe Venus, in ActaMN, I, pp. 473 — 475. 27 Cf. Mihail Macrea, op. cit., p. 228; Dumitru Protase, Problema continuitati , p. 50 sqq. 28 D. Tudor, op. cit. p. 175 si nota 1; TIR, L 35, pp. 65—66, cu toatä bibliografia citatä.