Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
FOLCLORUL VAU GURGHIULUI (III) 695 23 vreodatá din zoná4, cifrele de mai sus oferind, in acela§i timp, dovada bogätiei §i vitalitási liricii din Valea Gurghiului. Teritorial, cele 573 de texte se repartizeazä inegal pe cele zece localitäS ale culegerii, mai bine reprezentate fiind Jabenita, prezentä cu 88 de cintece si 21 strigäturi, Ibäne§ti-Pädure, de unde s-au cules 69 de cintece §i 31 strigäturi, Orlova, cu 57 de cintece §i 31 strigäturi, Solovästru, cu 57 de cintece si 8 strigäturi si Casva, din care s-au cules 51 de cintece si о strigäturä. Celelalte locali táti contribuie cu mai pulin material liric. (Toaca, cu 27 cintece íji 18 strigäturi; Ibäne§ti—Sat, cu 38 cintece si 4 strigäturi; Hodac, cu 20 cintece §i 17 strigäturi; Gläjärie, cu 17 cintece si 3 strigäturi si, in sfirsit, Adrian, cu numai 15 cintece), ceea ce denotä cä zona n-a fost cercetatä, sub aspectui liricii populare, cu aceea§i intensitate, atenfia culegätorilor indreptindu-se, in unele cazuri, inspre muzica instrumental §i povestit, cum s-а intímplat, mai frecvent, la Hodac si Toaca. Exceptind strigäturile, doar douä la numär, culese de la grupuri de informatori, a cäror component a fost trecutä cu vederea, celelalte texte ale culegerii de liricä populará provin de la 154 de informatori, contribula acestora, fireste inegalá, inscriindu-se intre unu si 42 de texte, cite au fost culese de la Bogdan Rafila, de 58 ani, din localitatea Solovästru. О urmeazä, cu о contribule de peste zece cintece si strigäturi, Tru(a Maria din Orsóvá, cu 38 de texte; Niculici Florian din Toaca, cu 19 texte; Dan Florea I. Ionu Florii din Ibäne§ti-Pädure, cu 17 texte; Moldovan Floarea din Jabenita cu 16 texte; Todoran Rafila din Ibänesti-Pädure, cu 14 texte; Suceava Nastasia din Ibänesti-Pädure, Pescärus Ana si Suciu Ana 1. Ilisiie din Jabenita, fiecare cu cite 13 texte; Oltean Maria, de asemenea din Jabenita, cu 12 texte §i, in sfirsit, Moldovan Maria din Orsova, cu 11 texte. Pe sexe, repartizarea textelor este de asemenea inegalá, statistica arätind cä cele 573 de cintece si strigäturi au fost culese, ín majoritaté zdrobitoare (426), de la féméi §i numai putine (142) de la bärbati, restül de cinci texte fiind adunate de la trei cupluri de informatori. Corelatä cu ímprejurarea cä cea mai maré parte a informatorilor au fost recrutati din rindul femeilor (109, fata de numai 45 de bärbati) si cä acestea au märturisit, de repetate őri, cä au invätat cintecele tot de la persoane de sex feminin — „il stiu di la máicuta me. Pe cine aude coptilu intíi? Pe mama lui“, spune Dan Maria, de 27 ani, din localitatea Casva (Mg. 1352 k)5, constatarea íntáreste aserfiunea lui D. Caracostea, potrivit cáreia „frecventa cintecelor zise de féméi subliniazá inclinarea lor deosebitá de a fi principalele purtátoare ale creatiunilcr poporane“6. 4 Cf., pentru cercetárile efectuate, anterior, in zona, D. Pop $i E. Petrutiu, Preocupári pentru folclorul Váii Gurghiului, in Marisia, VI, 1976, pp. 573—580. 5 Cf. alte asemenea informatii in fisele de magnetofon (abreviat F. Mg) ale culegerii, pástrate in Arhiva Sectorului de etnografie $i folclor din Cluj-Napoca. 6 D. Caracostea, Poezia tradifionalá romána. Balada populará si doina. Editie criticä de D. Sandru. Prefatä de Ovidiu Bírlea, II, Bucuresti, 1969, p. 521.
