Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
13 FOLCLORUL VÄII GURGHIULUI (III) 685 Nu ne putem ocupa aici mai pe larg de varietatea motivicá a formulelor rostite in practicile rituale de insänätosire. Remarcäm doar faptul cä ponderea ritului oral, dezvoltarea acestuia, par determinate de intensitatea sentimentului de teamá generat de boalä. In unele formule sínt evocate fiinte mitologice mai pu^in cunoscute. ln ritualul de „intorcátura pintru betesug“ este evocatä boala adusä de „vaca ineagrá c-on corni“, care, intrínd prin „häza§“, s-а a§ezat pe masa bolnavului, míncind din mincarea lui §i läsindu-i „nouäzäsi si nouä de urjii rele“ si „tot pe-atitea fípáturi .si sägeti“. Vaca neagrä „cu corn“ e alungatá. In capätul satului Pä capu vinovatului iar de acolo „in munfii pustii“42. Formulele orale prezintä uneori deosebiri mai mari de la о descintätoare la alta. Astfel, dintre trei variante ale descintecului „de durere de cap“, cea din Ibäne^ti-Pädure este mai cuprinzätoare §i mai valoroasä sub raport poetic43. Cele douä variante ale descintecului „de potcä“ din A- drian44 nu au nici un motiv comun, in vreme ce varianta din Ibäne§ti-Pädure45 cumuleazä toate motivele cuprinse in celelalte douä. Dintre variantele descintecului „de deochi“ numai cea din Hodac46 este mai inchegatä, restul fiind reduse ca intindere, simple fragmente cäzute din uz. Intr-o variantä a descintecului „de bube“47 apare un motiv imprumutat descintecelor de dragoste, funcfia acestuia fiind de a indepärta räul aruncat asupra unei fete „de omu häl räu“ sau „muierea hai slabä“. Un régim de manifestare aparte au riturile din sfera magiéi de dragoste si de máritat. Cele cu caracter preventív apar la date fixe; ajunul Anului Nou $i Bobotezii, la „Indreiu fetilor“ (Sf. Andrei) §i sínt cunoscute sub numele de „vergelat“. Cele mai simple practici vizeazä identificarea „ursitului“. Una dintre acestea, foarte frecventä in zonä, se reduce la alegerea unor obiecte simbolice ascunse cub 9 farfurii, obiecte ce desemneazä, prin analogie, träsäturile viitorului sof. Tot atit de räspindite sint practicile legärii „unui par din gard“, a celui de-al nouälea sau al zecelea, dupä numärätoarea inversä: „dupä cumu-i sosu asa i-a fi bärbatu“, sau aceea prin care fetele „intreabä porcu“ cind se vor märita. Pentru a-§i visa Ufsitii, fetele fineau „post negru“ in ajunul Bobotezii, iar seara, la culcare mincau о túrta „jumätate cu fäinä, jumätate cu sare“ si coaptä cu „gäteje din gardul primarului“. Aceea$i semnificatie generalä о avea firul de busuioc asezat in apä, ca sä inghefe. Dupä furfurii de gheatä se putea sti dacä viitorul sót va fi bogát sau särac, harnic sau risipitor, norocos sau nenorocos. Unele din aceste practici au pierdut cu timpul caracterul lor ritual, fiind adesea sävirsite mai mult in joc, fapt ce a favorizat trecerea unora in repertoriul de §ezätoare. La toate särbätorile mari, In-42 AFC 1480, p. 1, inf. $ara Maria, 47 a. 43 AFC 1476, p. 7, inf. Chirtes Ludovica, 58 a. 44 AFC 1477, p. 41, inf Zuga Maria; p. 48, inf. Suci Titiana. 45 AFC 1476, p. 6, inf. Chirtes Ludovica, 58 a. 46 FA 011632, inf. Todea Rafila, 74 a 47 AFC 1474, Ibänesti, inf. Todoran Paraschiva, 65 a
