Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
674 D. POP, E. PETRUTIU •> „tize^i“6 sau „vanci“7, acentia fiind, de regulä, unii dinire cei mai buni dansatori si se bucurau de autoritate in rindurile tineretului. Ei se ingrijeau de angajarea „ceterasilor“ (muzicanfilor) si plata lor, pästrarea ordinei eit dura dansul, se ingrijeau ca toate fetele sä danseze, respectarea ciclului de joc etc. Taraiul se compune din „ceterä“ (vioarä), „conträ“ (vioarä II), „gurdunä“ (contrabas) sau timpulä (tambal). In ultimul timp, apar freevent acordeonul, „claneta“ (clarinet) si „hornul“ (trompeta). Jocul duminical a dispus §i mai dispune in bunä parte si astäzi de un ansamblu de reguli privind comportarea participantilor. De asemenea existä reguli precise pentru acceptarea persoanelor in cadrul formatiilor tradifionale. Ne referim, in primul rind, la faptul cä fetele nu mergeau singure la joc, numai insotite de mamele lor sau de rude. La fei, „fetele ave voie sä intre in joc numai dupä ce ave rochia. Prima datä pute juca un an de zile in pole cu surf, pe urmä dupä ce apuca rindurile lua rochie. Pune rochia dupä ce iera fatä mare“8. In ceea ce privefjte bäiatul, afläm cä acesta putea sä participe efectiv la joc numai dupä virsta de 17—18 ani. Incepind de la aceastä nouä situafie. oricine putea participa la joc9 cu о mare libertate in alegerea partenerilor'10. Formula chemárii la joc in toate satele din zonä este: „hai sä te joc“, „hai sä te-nvirt“, ori, era de ajuns un semn cu mina sau cu ochiul. Fata „cerutä“ la joc nu avea voie sä refuze invitata bäiatului deoarece urma räzbunarea. Fata era „scoasä din joc“ si muzica ii cinta „marsul“. Sancfiunea aceasta, de multe ori, putea sä dureze säptämini sau chiar un an. Astäzi, acest obicei a dispärut cu totul. In aceastä zonä, jocurile care au avut о circulate generalä sint: Bätuta (Invirtita), Tigäneasca (Romania), Cociosa (Scociosa), De-а lungu, Särita, Sírba, Briul, Ofiferul (Ofifereasca), Tirnäveanca, Crucea, In botä (De botä), De-а bota, Rusasca, Säseasca, Läzasca, Bordeiul, Ceasul, Cäluserul (La Rusalii) §i Rafa. Unele dintre eie au dispärut din repertorii: Briul, Sírba, Of ikerül, Tirnäveanca, Crucea, In botä, Roata, Rusasca, Läzasca, Bordeiul, Ceasul, Cälu^erul. Altele sint pe cale de disparifie: De-а lungu, Särita, Corciosa. Cele mai rezistente se aratä a fi Batuta si Tigäneasca (Romania), de altfel, aceste douä dansuri formeazä mai nou ciciül de joc11. Dar jocul duminical constituia о sursä importantä din care se alimenta copios „gura satului“ cu tot rolul säu profilactic si curativ ce 1-a jucat in lumea satului nostru traditional, asigurindu-i cunoscuta puritate moralä. 6 Adrian, Ca?va si Solovästru. 7 Gläjärie. 8 Mg. 1.625 I, inf. Gliga Vasile, 52 a, Ibäne?ti — Sat. 9 Cu ejcceptia surorilor mai mici care nu puteau intra la jee pinä nu se cäsätorea sora mai mare. 10 О femeie cäsätoritä putea sä danseze cu oricare bärbat cäsätorit sau fecior si invers. 11 Referitor la nofiunea de „ciclu de joc“ v. A. Giurchescu Despre ciclurile de joc din Ardeal, in Revista de folclor nr. 1—2 1959, pp. 261—275.
