Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
670 V. POP 16 nul de Cimpie, Dimb, Ulie?ul de Cimpie,’ Socolul de Cimpie, toate din imediata vecinätate a satului Petea31.. ■ , Este $tiut, cä incepind cu secolul al XVI-lea, in Transiivania aceste organizatii care se conduceau dupä „dreptul.valah“, au incetat $i la sate s-а introdus administrata $i judecata regeascä. Cu toate acestea, dupä desträmarea cnezatelor, in cadrul ob$tilor säte?ti tineretul a continuat la petrecerile sale sä judece dupä „jure volachiae requirente“, (: .... .), „lites sive causas“3**. Acest lueru i-a determinat pe unii eercetätori sä afirme cä noul crai ales in fiecare an, 1-ar fi suplinit in mod simbolic pe cneazul judecätor de odinioarä. Noi consideräm insä cä astfei de päreri nu sint conforme cu realitatea obiectivä $i in consecintä trebuiesc combätute. A admite faptul cä obiceiul alegerii de crai nou in ^arä ar fi luat na$tere dupä desträmarea cnezatelor romäne$ti, ar insemna sä negäm in felul acesta vechimea ceremonialului care este cu múlt mai mare. ln ceea ce prive$te obiceiul Strigärii peste sat, opiniile cercetätorilor iarä$i diferä. In timp ce unii considerä cä acest obicei a luat naltere in timpul ob^tilor sätesti de tip romänesc, motiyind cä numai astfei putem interpreta impunerea cäsätoriei, a unor norme de comportare in societate, precum $i organizarea in cornum a „priveghiulüi“, menit a cinsti sufletele celor morji $i a apára colectivitatea impotriva acfiunii strigoilor33, B. P. Hasdeu sustine cä obiceiul ar fi о rämä$itä din vechiul cult al mor^ilor ia romani. Pentru a sustine aceastä pärere el aminte$te de vechile practici rituale pe care románii le legau de särbätoarea Lemuralia din zilele de 9, 11 13 mai, avind ca scop imblinzirea lemurilor34. Este adevärat cä unele manifestari se intilnesc $i in cadrul obiceiului Strigärii peste sat cum ar fi spre pildä: aprinderea de focuri pe inältimi, producerea de zgomote sau chiar dansul. Noi consideräm cä atit in cazul obiceiului Alegerii de crai nou cit ?i in cel al Strigärii peste sat, mai degrabä avem de-а face cu forme mai vechi ale tovärä$iilor de feriori. De altfel intovärä$irile feciorilor satului este о manifestare bine cunoscutä in etnografie. Astfel de grupäri dupä virstä au existat §i la popoarele din antichitate: trari, greci, romani, germani etc.35. Pentru poporul romän rämine insä semnificativ faptul cä obiceiul Strigärii peste sat se practici §i azi, este adevärat cä din ce in ce mai rar, doar in regiunile care au fäcut parte din fosta provinrie romani Dacia: Transilvania, Banat, Oltenia ?i Muntenia. Nu putem trece cu vederea nici faptul cä obiceiul e cunoscut ?i atestat §i in Italia $i Franfa36. Jinind seama de aceste considerente, nu trebuie sä mai mire pe nimeni faptul cä la baza obiceiului stau о serie de credinj;e $i practici rituale romane. 31 S. Barabás, Codex Diplomaticus sacri romani imperii comitum familiae Teleki de Szék, Budapest, 1895, vol. I, p. 309 vol. II, pp. 13—28. 32 N. Dráganu, op. cit. p. 7, nóta 29. 33 G. Manolescu, op. cit., 84 Ovidiu, Fastele, Bucure$ti, 1905, pp. 153—158. 35 Ion Mú?lea, op. cit, p. 7, nóta 150; vezi ?i p. 75. 33 G. Manolescu, op. cit..
