Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
13 OBICEIURI DE PRllvIAVARA 667 riul21, iar in zona de cimpie a judefului Mure? obiceiul e cunoscut sub denumirile: Plugarul, Fuga, Fugarul, Fuga din táu22. Acest obicei, atestat in Transilvania incá din anul 167523, in localitatea Petea, de$i pästreazä semnificatia initialä bazatä pe conceptia superstitioasá a omului despre lume, totu$i se deosebe$te de manifestärile similare din alte zone prin felül de desfä$urare a diferitelor momente componente de bazä. Imediat ce alaiul feciorilor se apropie de casa plugarului särbätorit, potile se deschid larg, iar un membru al familiei ii primeste in fafa casei. Scopul venirii este de а-l lua pe gospodar .<?i а-l purta cu alai prin sat. Urmeazä citeva momente de veselie. Initial este adus un bätrin sau о bätrinä mascati sau chiar un copil. Tineretui insä insists sä fie adus adeväratul plugar. Cind, in sfir§it, apare acesta, cei prezenti il intimpinä cu ovatii. El oferä celor veniti sä-1 särbätoreascä mincare §i bäuturä. Primul pahar este inchinat in cinstea plugarului, urindu-i-se rod bogát §i sänätate ca sä-1 poatä stringe. Ip timp ce tineretul se intretine cu cel särbätorit, о parte dintre feciorii satului pregätesc carul cu care va fi purtat plugarul fruntas prin sat pinä la locul denumit „In Vale“. In fata carului se leagä о funie groasä §i lungä. Din loc in loc prin aceastä funie sint trecute ni$te bite din lemn tare, lungi cam de 2—3 m. De cele douä capete, in dreapta §i in stinga, se prind feciorii — perechi, perechi §i trag cárul. In urma carului este legat un plug timit de coarne de cätre crai. Pe car se a$eazä о grapä. Pe grapä sta in trecut plugarul särbätorit, insofit fiind de un comomic. Cu timpul insä in locul plugarului se urca un alt cetätean mascat §i imbräcat ca о matahalä, fiind plätit pentru acest lucru de cätre gospodarul frunta$. La semnalul cräi?orului care in convoi indeplinea rolul de pogänici, convoiul pornea cu veselie, sträbätind tot satui. Uneori feciorii care trägeau carul pentru a produce veselie mai mare, incercau s-о ia la goanä prin sat. In acest caz craiul apása pe coamele plugului §i astfel plugul se infigea adinc in pámint, incetinind mersul. La fiecare fintinä sau izvor, gospodarul frunta$ era intimpinat de fete ?i feciori, femei §i bärbati, care aruncau cu cofele apä peste el. Nu rare au fost cazurile cind mätähala särea din саг §i alerga dupä fete §i femei $i le uda zdravän dacä le prindea. Acest lucru producea multä veselie. Astfel, incetul cu mcetul se ajungea „In Vale“. Gospodarul era aruncat in mod ritual in apä, in credinfa cä in acest fei noul an va fi bogát in roade atit pentru plugar, cit ?i pentrü restul sätenilor. In anii din urmä s-а renunt-ät insä la scäldarea plugarului. Dacä promitea о cantitate oarecare de vin sau rachiu, scäpa teafär. 21 Eugenia Cernea, Udätoriul — versiune mar amur efeanä a obiceiului agrar inchinat plugarului care iese cel dintii la arat, in Revista de etnografie fi folclor, Bucure$ti, 1968, 13, 1968, 2. pp. 163—169. 22 Anton Badea, Trei obiceiuri in Cimpia Transilvaniei, in Marisia, V, 1975, p. 363. 23 Mihai Pop, Dumitru Pop, Valeriu Ciobanu, op. dt., p. 30,
