Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
9 OBICEIURI DE PRIMA VARA 663 hazlii. In dorinfa de a crea о atmosferä de veselie, craiul íi intoarce, invocind diferite motive. El poate spre exemplu sä le zicá: — Päi, cum sä vä-mpäca(i, tineri, däcä Dv. veni(i in falja scaunului de judecatä certindu-vä, cu hainele in dezordine saü cu figara ín gurá. la, poftijji de vá aranjafi a§a cum se cuvine (saü aruncafi (igárile) si numai dupä aceea sä veni(i cá mai sínt multi care urmeazä sä se ia la lege! Alteori se-ntimplá ca cél care ia la lege pe cineva, vrind sä punä la incercare vigilenfa craiului, se a§eazä in partea stingá al tínárului luat la lege $i nu la dreapta lui dupä cum cere tradifia. Observindu-i, cx-aiul ii intoarce. De fiecare datá porunca craiului este obligatorie. Dupä revenire, craiul se intereseazä despre motivele care i-a determinat sä vinä in fata scaunului de judecatä. Se invocä multe §i variate motive, tótul depinzind de inventivitatea tinerilor. Iatä citeva exemple: — Gheorghe, de ce 1-ai luat la lege pe Ion? — Pentru cä a umblat la fete in postul mare. Dupä acest dialog scurt, craiul il intreabä pe Ion dacä cele afirmate corespund sau nu adevärului. Cel intrebat incearcä sä dea un räspuns prin care sä se apere, dar in acela$i timp sä-1 acuze pe Gheorghe, producind veselie in rindurile participantilor: — Päi, este adevärat, dar i-a fost necaz cä am intrat eu mai intii §i astfei n-a mai putut intra el. Riposta vine insä prompt: — Märite crai, adevärul este cä eu n-am vrut sä intru, am trecut doar pe acolo, dar mä duceam in altä parte. Dacä Ion nu poate sustine contrariul, este declarat vinovat §i i se aplicä о pedeapsä hotäritä de crai. Disputele dintre un bäiat $i о fatä sint $i eie foarte interesante. De fiecare datä feciorii sint aceia care iau la lege о fatä, invocind diferite motive. $i in acest caz, dupä indeplinirea formalitäfilor amintite mai sus, craiul se intereseazä asupra motivelor pentru care nu se impacä. Fata declarä cä a fost luatä la lege deoarece in päresimi feciorul a vrut sä vinä cu un prieten läturean la ea $i nu i-a primit. Craiul il intreabä: — ßi-acum D-ta ce-i dore?ti? — Sä vedem, се о da legea. Craiul hotärä$te pedeapsa care trebuie aplicatä in fafa sätenilor. Se intimplä uneori ca un tinär sä ia la lege chiar pe drägufä-sa. Poate sä о acuze, spre exemplu, cä a vrut s-о särute, dar ea s-а opus. Fata insä se apärä motivind cä ei a§a i-a spus mamä-sa, cä in timpul postului nu se §ade cu feciorii $i nici nu e voie sä se läse särutate chiar dacä li-s drägu(i. In cazul cä feciorul recunoa^te cele afirmate de cätre fatä, craiul §pune fetei sä-i propunä о pedeapsä, ceea ce ea $i face. $i de data asta aplicarea sanc(iunii se face in public. De multe ori insä in astfei de cazuri, (inindu-se seamä cä probabil tinerii se vor cäsätori, craiul nu acceptä pedeapsa propusä. Pentru ca totu$i impäcarea sä se facä, craiul ii propune bäiatului sä meai’gä a doua zi la fatä, iar fetei ii propune ca de data asta sä se läse särutatä. In cazul cä aceastä propunere a craiului nu e acceptatä de una dintre párti §i, ácest lucru se intimplä cam intotdeauna ща, craiul hotärä$te trei pedepse, dintre care tinerii au dreptul sä aleagä una: 1. sä ia trei prune
