Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
664 V. POP 10 ro?ii in gurä, ceea ce inseamnä de fapt jar din focul morjilor; 2. sä-1 särute pe täciunar; 3. sä se särute in faja sätenilor. Desigur, in astfel de cazuri feciorul va alege pedeapsa cea mai u$oarä §i, in acela$i timp, cea mai convenabilä §i se vor säruta in public, ceea ce creeazä о atmosferä de veselie $i este semnul cä totu$i tinerii s-au impäcat. Alji tineri sint luaji la lege pentru cä nu se comportä cuviincios in familie sau societate, se ceartä cu pärinjii sau cu frajii, s-au imbätat ?i s-au bätut, au näravul sä injure, sint prea mindri, nu salutä $i nu respectä pe cei mai in virstä, nu au arat cum trebuie, bat animalele, au amägit vreo fatä pe care apoi au päräsit-o. Se ironizeazä lenea sau alte patimi. Astfel despre unul se spune cä, plecind la strins de fin cu gindul doar la drägujä, n-a luat grebla $i furca, ci numai merindea. Motivele care se pot invoca sint cu mult mai multe, dar esenjial este cä ele trebuie sä se bazeze pe un simbure de adevär. De fiecare datä craiul propune trei pedepse dintre care una va fi aplicatä la alegere. Cél mai des se propun urmätoarele pedepse: sä ia trei prune ro$ii in gurä, sä fie pri$cälit la fund prin aplicarea unui numär de lovituri hotärit de crai, sä i se taie palma in trei cornuri cu pri§cala, sä strige de pe cruce, sä se impace la scaunul de judecatä, sä särute pe täciunar, sä cearä iertare in faja satului etc. Pentru abaterile mai grave se aplicä $i pedepse mai grele, cum ar fi pri$cälitul sau strigarea de pe cruce. Cel care urmeazä a fi pri$cälit este culcat cu faja in jós ре о baneä $i obligat sä se jinä cu miinile dupä ceafä. Dupä ce i se ridicä cäma?a scoasä din ijari, unul dintre comomici aplicä la fund numärul de lovituri hotärit, rostesté aceste cuvinte: „Nu te bate mina mea Ci te bate vina ta Vina ta $i pri?cala. Una, douä §i alta Iatä $i pe a patra. Asta-i de la mine Asta ji se vine Pentru ce n-ai fäcut bine. Asta e a mea $i-asta-i a crai märia-sa.“ Sint interesante cazurile cind pri$cälitul se face la cele $ase coljuri ale bisericii. El in acest caz, se face de cätre cräi$or sau comornic. Inainte de a pleca, cräi$orul ia pri§cala in minä, se apropie de cel care urmeazä a fi pri?cälit $i punindu-i-o pe cap ii zice: „Tu e?ti mare, nu lua mintea de aici §i-o pune aici (?i arätind spre fund ii aplicä о loviturä zdravänä), ci pe dos, ia de aici (iarä$i ii aplicä о loviturä) §i о pune la cap.“ (Inf. Cerghizan Teodor; Petea). Dupä incuviinjarea craiului, cel pedepsit este luat de miini $i de picioare ?i purtat in jurul biseridi. La fiecare colj, alaiul care are in frunte cräi^orul se opre^te, iar comomicul incredinjat de crai aplicä numärul de lovituri prescris zicind:
