Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - I. Arheologie
9 DESCOPERIRI ROMANE INEDITE 65 dente prin aparifia la suprafata cioburilcr a unor straturi foarte subfiri de criptocristale, in mäsurä sä dea — prin interference luminoase — iriza(ii mai mult sau mai pufin manifeste. Rocile folosite ca cute sínt rocile cu cuarf, feldspat, biotit, partial alterate: limonitizate, cloritizate §i mai ales caolinitizate (pl. XLI/1—2). Datoritá structurii fine, cu granule de cuarf §i feldspat ráspindite intr-o masá fundamental microliticá-criptocristaliná, finä, felsiticá, roca rioliticá este un abraziv natural de bunä calitate si astfel se justificá pe deplin utilizárile date. Rocile riolitice de acest tip se regásesc in formafiunile geologice mai vechi sau mai női din Munfii Apuseni, de unde prin eroziune, transport $i sedimentäre au putut apare ca fragmente de diferite márimi in depunerile mai női de la Micásasa. Piesele de fier reprezintä sub raport metalografic un fier-carbon ductil §i maleabil, format din granule de ferrit delimitate de pojghife, lamele §i noduli de grafit (pl. XLI/3—4), structura care conferä metalului, obfinut prin forjare, calitáfi mecanice bűne. In locuinfá s-а descoperit §i capul unei teracote din lut ars, lucrata prin turnare din pastä caolinicä finä, de culoare ro§ie15 16 (pl. XLII/1). Monedele sínt reprezentate de о singurä piesä de bronz descoperitä lingä vatra de foc, in stratui de cenu§ä de pe fundul bordeiului (pl. XLIII/c). Piesa este un sesterf de la Hadrianus, emis la Roma. Av. HADRIANVS AVG. CAES. M. PP. Capul laureat spre dreapta. Rv. S—C. Diana stind spre stinga, fine о sägeatä §i arcul. Strach, II, 702. D. 30—31 mm. Gr. 25,75 g1é. In concluzie, putem afirma cá materia primä pentru ceramica provenitä din locuinfa de la Micásasa i§i poate trage originea din resurse locale, la fel ca §i rocile riolitice folosite pentru cute. Celelalte materiale din fier §i sticlä sínt aduse din alte centre ale Imperiului, in localitate sau ín nemijlocitá apropiere negásindu-se materiile corespunzátoare elaborárii produselor respective. Materialul faunistic. Urmele de fauné cercetate, in marea lor majoritate „resturi menajere“, provin de la cinci spécii de mamifere domestice, totalizind un numár de 87 indivizi (vezi tabelul). Specia cea mai räspinditä о constituie Ъ о v in el e. Lipsa unui numár mai maré de oase intregi ne face sä apreciem cu destulá aproximatie cá animalele aveau о talie mijlocie cu inálfimea la grabän cuprinsá intre 1,20—1,39 m. Din punct de vedere al constitufiei erau animale bine conformate ?i robuste. Majoritatea animalelor (85%) erau de virstá adultá (5—8 ani). S-а gäsit un numár destul de mic de oase de animale tinere (2 ani) §i foarte pufine resturi de tineret piná la 2 ani. Pe baza acestor date presupunem cá popularia respectivä practica cre§terea bovinelor pentru producte §i muncä in agriculturä, iar sacrificarea animale-15 Pentru analogii vezi Vagn Pousen, Catalogue des terres cuites greques et romaines, Copenhague, 1949, pp. 38—39, pl. XLIII, 74. 16 Determinarea piesei apartine numismatei V. Pavel. 5 — Marisia vol. .VIII
