Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
OBICEIURI STRÄVECHI DE PRIMÄVARÄ DIN ZONA DE CIMFIE A JUDETULUI MURE$ VASILE POP Bogätia ?i varietatea obiceiurilor tradi^ionale ale poporului nostru legate de muncile agricole de peste an, de pástorit si de momentele mai importante din via^ä, sint elemente ce caracterizeazä folclorul romänesc1. Indiferent dacä apaiéin ciclului de iamä, primävarä sau de varä, aceste obiceiuri strävechi, devenite traditionale, s-au pästrat cu sfin^enie pinä in zilele noastre, modificindu-?i unele semnificatia initials sau adaptindu-se in alte cazuri la conditiile societätii contemporane. In cele ce urmeazä incercäm sä prezentäm citeva dintre obiceiurile de primävarä care se pästreazä ?i astäzi in localitatea Petea, jude^ul Mure?. Satui este asezat ín partea de est a Cimpiei Transilvaniei, nu departe de óraiul Tírgu Mure? ?i apar^ine comunei Bandul de Cimpie. Din vechime este locuit ín exclusivitate de populate romäneascä, pästrätoare demnä ale datinilor strämo?e?ti. Pästrarea ?i perpetuarea pinä in zilele noastre a unor obiceiuri strävechi, care din alte localitä^i invecinate au dispärut total sau partial, se datore?te capacitä^ii maselor populare de aici, de a le conserva, de a le adapta imprejurärilor sociale noi ?i de a le imbogä^i cu elemente noi. Este un fapt semnificativ pentru locuitorii acestui sat cä la pu^in timp dupä prima atestare scrisä a localitä^ii din anul 14472, intr-un alt document, datind din anul 1461, sint men^iona^i ca plätind „census Quinquagesimalis olachalis“3 care, dupä eite se cunoa?te, a fost un impozit perceput doar pentru populafia romäneascä a Transilvaniei din acea perioadä de timp. Obiceiurile la care ne vom referi constituie de fapt un ciclu care au jucat ?i mai joaeä ?i astäzi un rol important ín viata colectivitáéi. Ne vom opri ?i vom insista mai mult asupra obiceiurilor care pe plan local 1 Mihai Pop, Dumitru Pop, Valeriu Ciobanu, Poezia obiceiurilor, in Istoria literaturii románé, Bucure?ti, 1964, p. 16. 2 Csánki Dezső, Magyarország történeti földrajza a hunyadiak korában, Budapest, 1913, vol. V, p. 725. 3 Z. Picli?anu, Un registru al Quinquagesimei, in Fratilor Alexandru Ion I. Lapedatu la imvlinirea virstei de 60 de ani, Bucure?ti, 1938, p. 599.
