Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
656 V. POP 2 sint cunoscute sub denumirile: Focul mortilor, Comornicii, Strigarea peste sat, Luatul la lege $i Plugarul. Prim ele patru obiceiuri se mai practica si astäzi; ultimul nu se mai utilizeazä de aproximativ 18 ani. Descrierea obiceiurilor о facem, pe de о parte, pe baza datelor culese cu ocazia participárii la aceste manifestari in anii 1970 $i 1976, pe de altä parte, pe baza informabilior fumizate de localnici4. Asa dupä cum am amintit §i mai sus, acest mänunchi de obiceiuri sínt strins legate intre ele, constituind un adevärat ciclu, in cadrul cäruia fiecare in parte i§i are menirea $i locul bine precizate. Desi rolul principal ín organizare ii revine tineretului, totu^i, to^i locuitorii satuiul participä la aceste manifestari, fiind un prilej de särbätoare si de petrecere colectivä. In dorin^a de a respecta ordinea fireascä a manifestärilor prezentäm la inceput: Focul morfilor Си о säptäminä ínainte de data la care se face alegerea Comomicilor, adicä in simbáta flc-riilor, locuitorii satului, cu mic cu maré, merg in cimitir, curätä si amenajeazä mormintele, pun mibisoare (Salix alba), aprind luminäri $i vegheazä pinä noaptea tirziu. Obiceiul este atestat §i in alte localitäti ale Transilvaniei, precum $i In Banat5. Peste о säptäminä, in simbäta de dinaintea pa?telor, copiii $i tineretul adunä de pe morminte mibi$oarele si luminärile $i le aruncä intr-o groapä special amenajatä in cimitir, in care va arde focul mortilor, aprins de tineret imediat dupä alegerea Comomicilor $i instalarea lor in „scaunul de judecatä“. Focul va arde apoi 3 zile §i douä nopti incontinuu, incepind de simbäta si pinä luni dupä masa, la orele 14, fiind intrebinut de cätre un tinär numit täciunar. Aprinderea §i intrebinerea focului se bazeazä pe о credinbä mai veche care mai däinuie incä in con^tiinba oamenilor, potrivit cäreia sufletele morbilor se reintorc in aceastä perioadä de timp pe la casele lor, unde stau pinä in simbäta rusaliilor. (Inf. Todea Raveca; Petea). Aceste suflete, se crede cä, stau de veghe §i se incälzesc la focul morbilor, participind la toate manifestärile care se organizeazä in acest loc, cum ar fi spre pildä: Strigarea peste sat,' Luatul la lege sau pri$cälit, Strigatul de pe cruce, Cinstirea scaunului de judecatä al craiului etc. Intrebinerea focului in tot acest rästimp se face cu crengi de sälcii, surcele, boz $i butucii de täiat lemne pe care prascäii satului, adicä tinerii de 15—16 ani, au reu$it sä le „fure“ in säptäminä premergätoare din curtea gospodarilor. Tradibia nu permite sä se foloseascä lemne täiate. Informatorii no$tri n-au putut sä ne dea nici о explicable in aceastä privinbä. Fiecare s-а mulbumit sä ne declare cä „asta a§a trebuie, deoarece 4 loan Pa$ca, n. 1910; Pop Grigore, n. 1904; Cerghizan Teodor, n. 1920; Chirilean Traian, n. 1937; Todea Raveca, n. 1901 — din satui Petea, fo$ti organizatori ai acestor manifestari. 5 S. FL Marian, Sárb&torile la románi, Bucure?ti, 1899, vol. II, p. 256.
