Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - I. Arheologie
64 М. В- AJAN, E. STOICOVICI, Р. GEO'ROCEANU, С. PÄCURARIU 8 2) Ceramica rosu-cärämizie se caracterizeazä prin nuance diferite de ro$u, in funcpe de temperatura de ardere. Am folosit acest criteriu pentru a obline date in legäturä cu temperatura din cuptor in momentul arderii ceramicii dacice p románé. In acest scop s-а comparat culoarea ciobului original cu aceea a fragmentului prelevat din acelap ciob p ars la temperaturile amintite mai sus, p s-а constatat cá temperaturile de ardere au variat in intervalul de la 500 la 700°C. In ceea ce privepe stratui acoperitor sau angoba, care constituie ornamentapa ceramicii ropi, ea este formatä in toate cazurile dintr-un pigment mineral limonitos de concentrapi diferite, mai mari decit ale pástéi ceramice pe care se aplicä aceastä angobä. Prin arderea oxidantá a acestui pigment limonitos din angobä se produce fixarea pe ciob p inroprea mai intensá decit a ciobului, intrucit angoba are un conpnut de limonit superior aceluia al pástéi ceramice. Inroprea se datorepe transformárii, prin ardere, a limonitului in hematit. Ceramica dacicä cärämizie, atunci cind nu a fost pnutá in timpul necesar in cuptor, are in secpune transversalä fedele cärämizii p miezul cenupu sau negru, datoritá resturilor organice prezente íntotdeauna in pasta ceramicä, de unde rezultá cá temperatura de ardere nu s-а ridicat peste 350°C in zóna de miez a ciobului. Dacä pnem seama de granulapa pastei ceramice, constatäm cä ceramica din antichitate, dacicä p romanä, variazä p in aceastä privinfä in limitele unei ceramici fine, cu structura omogenä, indiferent dacä este cenusie sau rope (pl. XL/1—2) p a unei ceramici grosiere sau neomogene (pl. XL/3—4). Pe bazä de studiu mineralogic-microscopic, in structura ceramicii dacice p románé se disting un fond sau о masä fundamental de microlite p criptocristale de dimensiuni sub 0,02 mm in diametru, formate din metacaolinit p sericit, in care apar о serie de incluziuni de minerale variate ca: feldspat, cuarp mice, piroxeni, epidot, calcit, titanit, la care se adaugä fragmente de roci ca: pegmatit, gránit, gneis, cuarpt, gresie p un pigment rosu format din hematit sau respectiv negru, format, in ultimul caz, din materialul cärbunos sau organic incorporat in masa sau pasta ceramicä. Compozipa mineralogicä arätatä mai sus este proprie unei argile ordinare, prezente in toate zonele cu depozite sedimentäre, inclusiv in imprejurimile localitäpi Micäsasa. In pl. XL/1—2 constatäm deci о masä fundamental formatä mai ales din metacaolinit p din sericit lamelar, ín care sint incluse granule mai mici sau mai mari de cuarp feldspat etc. In pl. XL/3—4 se observá tot о masä fundamentalä finä in care apar incluziuni múlt mai mari, formate din fragmente de roci ca, de exemplu, pegmatit p gresie, aläturi de mineralele euarp feldspap etc. p din nelipsipi pigmenp ropi, hematitici, sau negri, cärbunop14. Fragmentele de sticlä albä gäsite ín locuinfä indicä devitrifieri evi-14 Din päcate, microfotografiile alb-negru nu redau diferepa de culoare.
