Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
644 V. STANCA 12 copii face degeaba umbrä pämintului $i nu-iji poate justifica existent a in fafa colectivitätii57. Nunta este una dintre cele mai importante manifestäri artistice populare atit prin proportiile cit $i prin continutul ei extrem de bogát §i complex. Forma clasicä a nuntii románesti apare ca un spectacol plin de pitoresc $i de culoare in care se imbinä armonios muzica §i dansul, poezia si jocul scenic58. Datoritä caracterului ei spectaculos, desfä§urärii ample in timp $i spafiu, nunta a refinut atenfia cronicarilor no$tri, care i-au acordat un loc insemnat in letopisefele lor50. Ceremóniáiul nuntii cuprinde о suitä de momente in care predominä, alternativ, muzica, poezia, dansul: stärostia, petirea, despärfirea miresei de paring, cununia, iertäciunile, coläcäria. Fiecare moment al nuntii i?i are cintecul caracteristic, care mai pästreazä pinä in zilele noastre cite ceva din semnificatia lui initials. Oratia, specie de mari dimensiuni, define^te pregnant momentele esenfiale ale nuntii. Cu ajutorul oratiei se creeazä о atmosferä de märetie epicä si dramatism. Fiind mai pretentioasä decit restul productiilor folclorice spuse la nuntä (cintece, strigäturi), oratia este rostitä numai de anumite persoane, vornicei, starosti. Acentia о transmit de la о generaüe la alta si de la о regiune la alta. ín functie de scopul urmärit §i de momentul in care se spun, oratiile de nuntä sint de mai multe feluri. Oratia de iertäciune este dramaticä ?i se spune de staroste, de vornicei, in numele miresei sau mirelui, prin care ace$tia i?i iau rämas bún de la pärinti inaintea plecärii la cununie. Altä orafie se rostesté de vornicei cu ocazia schimburilor de daruri dintre mire $i mireasä. Oratia de coläcärie se spune la poartä cind sose$te alaiul mirelui. Oratia de la masa mare este mai mult о improvizafie се imbinä sobrietatea cu gluma $i prin care starostele stimuleazä oferirea de daruri multumind, in numele mirilor, pentru olei;,). Dupä opinia unor folclori$ti, oratia de nuntä ar fi mo§tenitä de la romani01. Nunta romäneascä, cu intreg cortegiui ei de datini §i obiceiuri, reflectä о imbinare a spiritului dacic cu cel roman. Spirituaiitatea daca poate fi aescifratä din sensurile ?i simbolurile ritualului, dupä cum suecesiunea riguroasä a momentelor ilustreazä ordinea romanä. „Toate sensurile culturii remane, de cind existä ea $i pinä astäzi, pot fi extrase din imbinarea ordinei romane cu frenezia dacicä; din impietirea Spiritualität dace §i romane creste intreaga culturä romänä. Aceasta se poate 57 S. Fl. Marian, Nunta la romani, Studiu istorico-etnogratic comparativ, Bucuresti, 1830, pp. 1—2. за lstoria literaturii romane, I, edifia. a II-a, reväzutä, Folclorul Literatura romänä in perioada feudalä. (1400—1780), Bueurestl. 1970. p. 35. :•» M. Costin. Opera. Editie criticä cu un studiu introductiv, note, comantarii, variante, indice $i "losar de P. P. Panaitescu, Bucure?ti, 1958, p. 121, cf. $i pp. 91, 134—135; I. Necul.ce, Letopisetul f&rii Moldovei ?i о sarad de cuvinte, Editie ingrijitä ei glosar, indice ?i о introducere de Iorgu Iordan, Bucure?ti, 1955, pp. 153—154. o« lstoria literaturii romane, ed. cit., p. 4.1, cf. Fl. Marian, op. cit., pp. 96—105, oassim. ci в. P. Hasdeu. in Obiceele juridice ale poporului román, Bucuresti. 1378; 7 C. Tacit, Nunta la poporul román, Bucuresti, 1970, apud S. Fl. Marian, op. cit., n. 490.
