Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
€42 V. STANCA lü Strigätura e cuprinsä in material ul inedit, pinä in 1968, al colecfiei. Acest material provine din aceea$i zonä geograficä, a Tirnavelor, unde se aflä $i satui de ba§tinä al copistului, Curciu. De asemenea о altä variantä a strigäturii a inregistrat G. Alexici din localitatea Apateu, judeful Bihor: Pä la nóí la Cimpulung, / Prin fetile mi^a-n jug. / Darä mifa cine-o minä? / Fata popii cea bätrinä / Cu zbicutu cel de linä49. Probabil cä strigätura are о circulare mai largä decit Valea Tirnavelor, zona Sälajului $i a Bihorului. ln Transilvania strigäturile satirice sint о specie vie, ín dezvoltare50. Consideräm cä strigätura din Cartea logofätului Gheorghe de la Curciu este una dintre cele mai vechi atestate documentar, avind totodatä un caracter reprezentativ pentru specia respectivä din Transilvania. Legenda lupului Lupul figureazä la loc de frunte in numeroase spécii ale literaturii noastre populare (pove$ti, anecdote, fabule, doine, strigäturi, proverbe). Cronicarii, de la Grigore Ureche pinä la Ion Neculce, citeazä, uneori obsesiv, proverbul despre lupul care i$i schimbä näravul dar nu ?i firea. D. Cantemir, in Istoria ieroglificä, face din lup un personaj inteligent $i viclean, istorisind despre el citeva povestiri pline de savoare51. Räspindirea largä a legendei in literatura popularä $i in cea medievalä, ne determinä sä nu acceptäm pärerea dupä care aceasta ar fi rezultatul influentei bogomilismului52. Cu siguranfä cä legenda despre crearea lupului este mult mai veche decit secolul al XVII-lea, cind s-a exercitat asupra romänilor о inriurire bogomilicä, de altfel destul de redusä53. Poporul nostru a incercat sä-$i explice, cu ajutorul legendelor, cum ?i de cätre eine au fost create animalele, plantele, päsärile. In asemenea crea^ii se admite si о influenza a miturilor dualiste iraniene. Dumnezeu apare drept creator al fiin^elor bune (oaie, cal, bou, albinä), iar Diavolul creator al fün^elor rele (§arpe, lup, viespe, liliac). Dupä о legendä culeasä din Moldova, lupul a fost creat de Satana din lemn de plop. Fiind prea masiv n-a putut umbla $i atunci Satana a mai cioplit din el. Dupä aceea l-а dat lui Dumnezeu, care i-a däruit via^ä. Din surcelele rämase s-au näscut cä^eii, care impreunä cu lupul ■*» G. Alexici, Texte din literatura poporanä romána, tom. II, (inedit) Bucure?ti, 1966, p. 130. 30 G. Pavelescu, Orizontul satiric al strigäturii in folclorul din sudul Transilvanei in Studii fi cercetäri de folclor, Bucure$ti, 1971, pp. 159—183. 51 D. Cantemir, Istoria ieroglificä, Edifie ... de P. P. Panaitescu, I. Verde?, vol. I, Bucure?ti, 1965, pp. 91—101, cf. Al. Bistritianu, D. Cantemir, seriitor de povefti, in Limbä fi literaturä, 1973, vol. IV, pp. 681—692; Al. Piru, Real fi imaginar in „Istoria ieroglificä“, ibidem, pp. 673—680. 32 N. Cartojan, Cärfile populare in literatura romäneascä, vol. I, Bucure?ti, 1929, pp. 39—42 (cu bibliográfia problemei). 53 Istoria literaturii románé, vol. I, Editura Academiei R.S.R., Bucure?ti. 1964, p. 503; cf. A. Balotá, Bogomilismul fi cultura maselor populare din Bulgaria fi Tärile Románé, in Romano-slavica, X. 1964, pp. 19—72.
