Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
64ü V. STANCA 8 „Constantine, Fuge bine, Nici ai casä, Nice masä, Nice dragä jupineasä“41 42. „Sobieski, care, pe cind fusese hatman, avusese sub ascultarea sa multi moldoveni, atit in slujbä cit §i in oaste, stäpinea destul de bine limba moldoveneascä“43. Totu$i ne vine greu sä eredem cä el ar fi creatorul acestei strigäturi. Mai degrabä putem presupune cä a auzit-o, sub о altä forrná, din gura moldovenilor, lui revenindu-i doar sarcina de а о adapta la situatia datä. В. P. Hasdeu a observat ínrudirea acestui cintec cu cél din Anonymus Lugoshiensis, datind de la sfirsitul secolului al XVII-lea44. Női am gäsit о variantä a acestei strigäturi in materialul inedit, pinä in 1968, al colectiei Jamik-Birseanu: „— Scobori, Ioane, din munte! — De ce foc sä mä scobor? Cä n-am casä, nice masä, Nice nevastä frumoasä, Färä una burduhoasä“45 46. Tinind seama de marea mobilitate a strigäturilor, ca si de interesül pentru folclor al lui D. Cantemir putem considera versurile de mai sus о create popularä40. In Transilvania, strigäturile sint atestate documentar din secolul al XVII-lea in manuscrise de versuri ungure?ti, combinate cu versuri romäne?ti, ca de exemplu: „Satu-i mare, pitä n-are“, sau „Hop mai tare, hop a§a“. Acestea au fost incluse intr-un „cintec de joc haiducesc din Ardeal“47 de pe la 1670, färä a fi insä reprezentative pentru specia respectivä. Nimeni nu $i-a pus atunci in mod intenciómat problema culegerii lor. 41 M. Costin, Opere, Editie criticä, cu un studiu introductiv, note, comentarii, variante, indice ?i glosar de P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1958, p. 121, cf. si 91, 134—135; I. Necuice, Letopiseful Tárii Moldovei si о samä de cuvinte. Editie ingrijitä, cu glosar, indice §i о introducere de Iorgu Iordan, Bucuresti, 1955, pp. 153—154. 42 D. Cantemir, Viafa lui Constantin Cantemir zis cel Bätrin, domnul Moldovei, ín románeste de Radu Albala, Bucuresti, 1960, p. 82. 42 Ibidem. 44 B. P. Hasdeu, Anonymus Lugoshiensis, in Columna lui Traian, tom. IV, 1883, p. 416, citeazä urmätoarea „urare poporanä“ de pe prima foaie albä adausä la legarea manuscrisului, reprodusä si in antológia bilingvä, romäno—maghiarä, ln pará de foc arde inima mea, Cluj, 1972, p. 108, intitulatä „Descintec“: Pentru mine, / Pentru tine, / Pentru noi Amindoi / $i Constanti-i la noi. // Pentru mine, / Pentru tine, / Pentru noi / amindoi. // Pentru casä, / pentru masä, ,/ pentru draga ’ jupineasä. 45 I. Ü. Jarnik si Andrei Birseanu. Doine ?i strigäturi din Ardeal, Editie definitivä — de Adrian Fochi, Bucuresti, 1968, p. 428. 46 A. Fochi, D. Cantemir, etnograf $i folclorist, in Revista de etnografie §i folclor, tom. IX, 1964, nr. 1, pp. 71—102 si nr. 2, pp. 113—142.
