Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
636 V. STANCA 4 lene$a care nu lucreazä nici Intr-o zi din säptäminä invocind tot felül de pretexte: särbätori, interdictii etc. Aici insä apare о fatä in situafia de a respinge in fiecare zi din säptäminä tot felul de „dezmerda^i“ care о asalteazä pentru cä nu-i sint dragi. De abia duminica ea se aflä „cälätoare“ la iubitul säu: „Sä-mi iau doru din spinare Cä / pre fuse un foe mare“. ln textui VI, lelea face jurämint de credintä iubitului ,,cu genunebiu la pämint“, incercind sä afle motivele pentru care a fost päräsitä: e bätrinä, e uritä, a fost väzutä cu altul? Textui VII exprimä durerea feciorului care ar vrea sä se impace cu „lelea“, pentru cá „lumea se trece“ si el n-are cu eine träi. Textui VIII, cel mai scurt, de numai patru versuri, confine о comparatie a dragostei cu pietrele sau cu pleava, dupä priceperea de a о purta a celui indrägostit („Säracile dragostile Mult sint grele ca petrile, Dar cine le §tiu purta Usurele-s ca plevele“). О variantä foarte apropiatä a strofei se aflä in culegerea noasträ de folclor, pästratä in manuscris: „Vai säraca dragoste, Tare-i grea ca si piatra; Pentru cine-o $ti purta Usuricä-i ca pleava“25. Ultimul text, IX, dezvoltä mai multe motive ale liricii erotice: puterea dragostei, främintärile si suferintele celui indrägostit (cunoscutul motiv „astä noapte te-am visat“). In final, se face sim^itä iaräsi intervenia copistului care cere iertare iubitei cu „cuvinte plegate“ (— pline de durere, de suferinfä) si о anuntä, printr-un „räväsel“, cä s-а insurat. Versurile prezentate apartin folclorului literar. Copistul s-о folosit de eie, incercind sä-?i exprime astfei sentimentele fatä de fiinta iubitä. Prin aceste texte se atestä pentru prima oarä motive fundamentale färä de care nu se poate concepe lirica popularä transilväneanä si cea romäneascä in general. Verául sträinätäfii — motivul „jelui-m-a§, jelui“ Verául sträinätätii a fost tipärit pentru prima oarä de M. Gaster26. Durerea, jalea dupä párinti, frati, surori, veri, intr-un cuvint dupä rudele cele mai apropiate apare de abia la sfir^itul „versului“, sub forma motivului „jelui-m-as, jelui“: „Jelui-m-as muntilor De dórul pärintilor; Jelui-m-a$ brazilor Pentru dórul fratilor; 25 Folclor din Sälaj, Culegerea noasträ in manuscris cuprinde material adunat in perioada 1950—1965, de pe valea Some§ului, depresiunea Somes-Gurusläu, judetul Sälaj (in continuare = Folclor-Sälaj). 2e Cf. Revista pentru istorie, arheologie filologie, II, 1883, pp. 290—320; M. Gaster, Chrestomatie romána, Leipzig—Bucure?ti, vol. II, 1891, pp. 233—234; I. C. Chitimia, Folclorißti ?i folcloristicä romäneascä, Bucure$ti, 1969, pp. 312—313, cf. $i Cornelia Cälin, Contributu la istoria folcloristicii romäne?ti: un manuscris vechi aparfinind lui Bizanfiu P. Densusianu, in Revista de etnografie si folclor, 1973, torn. 19, nr. 5, pp. 409—424.
