Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
3 TEXTE DE FOLCLOR LITERAR 635 N. Cornea inainte de publicarea catalogului Bibliotecii centrale din Blaj-1. Din cauza greutafilcr intimpinate la lecturä sau a citirii incomplete, autorului i-au scäpat lucruri importante. El semnaleazä de abia 18 din cele 30 de bucä^i ale codicelui. Dintre textele de folclor literar a semnalat unul singur. Este vorba de о „poezie“ popularä alcätuitä din 122 de versuri (f. 17—20 v. p. 33—39). Scrise inainte de 1750, cineva le-а intitulat ulterior Ispitia, punind deasupra titlulul anul 1769. N. Comsa, de$i recunoa$te caracterul lor popular, inclinä sä le prezinte drept о creafie originalä a copistului. Lirica eroticä. Cele 122 de versuri reprezintä о modestä culegere de poezie liricä popularä. Le-am grupat in IX texte, färä a avea certitudinea delimitärii lor exacte, datoritä contaminärii írecvente a motivelor §i instabilitätii structurii strofice in poezia popularä. I. Mu$lea, care inten(iona sä serie un studiu despre aceste versuri, aprecia cä ar fi „vreo $apte poezii“21 22 23. Prima poezie, primul text, de 26 de versuri, se aseamänä mai mult cu cintecele de lume atit de räspindite in epoca respectivä21. Pare a fi о create semipopularä in care predominä senzualitatea. Autorul anonim face elogii iubitei intr-un limbaj ce va deveni familiar operei poetice a Väcäre$tilor $i a lui C. Conachi24. ln textui II, primävara este väzutä ca un anotimp binefäcätor, „dulce“, care face sä inverzeascä cimpurile §i sä se acopere de flori. Motivul fetei indrägite de doi feriori §tiutori de carte, färä a se märita cu vreunul, pare a fi fost larg räspindit in jurul Blajului (textui III). Un alt motiv intilnit freevent in lirica popularä din Transiivania este acéla al femeii ce-$i trimite bärbatul de acasä ca sä se poatä intilni cu iubitul. Textui IV care cuprinde acest motiv a fost intrucitva modificat de copist, dindu-i un caracter mai personal, „autobiografic“. Nevasta i se adreseazä lui, logofätului: „Tra./n dafir ro$u pe masä, Du-te, logofete, in casä / Cä bärbatul nu mi/-i/ acasä“ . .. Textui V se aseamänä structural cu cintecele satirice despre femeia 21 N. Cöm?a, Un manuscris romänesc de la mijlocul secolului al XVlII-lea, in Cultura crefiinä, Blaj, XIX, 1939, pp. 667—671. 22 I. Mu$lea, Studiu introductiv, la Alexiei G., Texte din literatura poporanä romänä, Tom. II. (inedit), Bucure$ti, 1966, p. 25. 23 N. Dräganu, Versuri vechi, in Dacoromania, V. 1928, pp. 502—528; E. Päunel, Cintecul Mititichii. Studiu de literatura comparata in Revista germaniftilor romäni, IV, 1935, nr. 1, pp. 37—86; Ov. Papadima, Anton Pann, „Cintecele de lume“ fi foiclorul Bucureftilor, Bu.curesti, 1963; K. Engel, Cintece de lume románesti in manuscrise maghiare din Transilvania. Insemnäri pe marginea unor variante, in Revista de istorie fi teorie literarä, Tom. 18, 1969, nr. 1, pp. 69—84; Ov. Papadima, Luminismul fi clasicismul intirziat. Opinii despre cultura popularä — infuzia ei latente in literatura epocii, in Temelii folclorice fi orizont european in literatura romána, Bucure^ti, 1971, pp. 23—128; despre cintecele de lume, pp. 62—78; Égő lángban forog szivem (= ln parä de foc arde inima mea), (antologie bilingvä romäno— maghiarä de cintece de lume pästrate in manuscris) de Kócziány László $i Köllő Károly, Cluj, 1972; bibliograíie utilä, in limba romänä $i maghiarä la pp. 119—150. 2* Ov. Papadima, Inceputuriie liricii moderne (cintecul popular, cintecul de lume, Väcäreftii fi Conachi), in Revista de istorie fi teorie literarä, torn. 20, 1971, pp. 45—54.
