Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
21 LUCRUL ClNEPII PE VALEA BEICII 611 sä incapä cam pinä la 15 razi — deci sä se poatä urzi cca 60 de cofi, intrucit distanta dintre douä lopäfele aläturate este egalä cu un cot („un raz“). In timpul lucrului, urzarul este fixát in douä puncte: in grindä §i in podea. In grindä este fixát fie direct, intr-o scobiturä practicatä in grindä, fie intr-un dispozitiv special numit „pipä“ (pl. XC/A). Pipa este confecfionatä din lemn de „salcä“, plop sau fag. Ea este folositä cam din prima jumätate a secolului al XIX-lea cind casele devin mai spafioase $i cu plafon mai inalt. Urzarul insä rämine la dimensiunile tradifionale $i pipa devine necesarä, lungimea ei fiind in funcfie de diferenfa dintre inälfimea fusului urzarului $i inälfimea la care sint plasate grinzile. Capätul de jos al urzarului este plasat ре о scinduricä ce are de asemenea a scobiturä18. Se face „proba“ dacä urzarul „merge drept“ dupä care se bat репе intre scindurä $i pardosealä pentru a fixa urzarul in pozitia optimä. In repaus, brätele urzarului sint strinse formind douä dreptunghiuri aproape suprapuse $i sint legate cu о sfoarä in aceastä pozifie. Urzarul este pästrat in loc ferit de umezealä, in tirnaf, in $opru sau atirnat sub strea$ina casei. Urzarul bun trebuie sä fie „cot la cot“ (sau „cot la raz“) adicä sä aibä „razul“ egal cu un cot (62—65 cm). Totu?i, intrucit märimea cotului variazä in funcfie de lungimea miinii celei ce mäsoarä19, $i „razul“ urzarelor poate fi diferit. Nu fiecare gospodinä are urzar, iar cind imprumutä urzarul ea se intereseazä de märimea urzarului respectiv pentru a $ti dacä este mai mare sau mai mic decit „cot la cot“ $i sä-?i poatä calcula cit trebuie sä urzeascä pe acel urzar incit sä-i iasä pinza de lungimea ce ?i-a propus sä о feasä20. Se poate urzi cu un fir, cu douä, cu trei sau mai multe fire. De obicei se urze$te cu douä fire deodatä, de pe douä gheme. Ca un caz aparte amintim situafia in care mai multe femei se intovärä$esc la urzit: dacä femeia are atit de pufin de urzit incit nu renteazä sä punä singurä pe räzboi, urze$te impreunä cu о altä femeie (sau cu mai multe) $i astfei teara va fi mai lungä, se face economie de tort pentru cä rämin numai un rind de „urioci“. Fiecare femeie i$i pune semn pinä unde a urzit ea. Semnele se pun fie cu cärbune fie cu creion colorat sau se leagä un amici. 18 Scinduricä protejeazä pardoseala de lut, altfei fusul urzarului „stricä fata cäsi“. 19 Cotul se mäsoarä de la cotul miinii (stinga, de obicei) pinä la virful degetului mijlociu $i de aici, peste palmä. pinä la incheietura miinii. Un procedeu interesant am intilnit in judetul Mehedinfi, com. Prunisor: in vreme ce recita: „Ce sínt eu? — Cot sint eu. — Cin’ te-а fäcut? — Croitorul. — Da cu ce? — Cu toporul. — Pentru ce? — Pentru croit.“. la fiecare intrebare si fiecare räspuns, informatoarea cuprindea in pumn bäful altemind mereu miinile. Mai multe mäsurätori au dat cotului astfei mäsurat, о lungime cuprinsä intre 60 .si 65 cm (inf. Burileanu I. Georgeta, n. 1939, satui Cervenita, nr. 145). 29 Un cot räschiat dä cu aproximatie un cot la urzit pentru spata de 10 jirebiute si jumätate — 11 jirebiute. Cu cit spata ce se va folosi este mai micä, cu atit numärul de razi ce se pot urzi create: pentru spata de 8 se ob fin 10 razi pe urzar din 8 coti de pe rä$chitor; pentru spata de 9, 10 cofi de pe räschitor dau 12 razi pe urzar (se dau douä fire intr-un dinte al spetei in toate aceste cazuri). Dacä se urze$te pentru „pinza mestecatä“ (v. infra, 22), atunci dintr-o jirebie nu se obfin 10 cofi ci 20 cäci se urze?te jumätate cinepä $i jumätate bumbac.
