Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)

Studii şi materiale - III. Etnografie

Dacä trebuie urzit ceva mai mult decit coti intregi, atunci este folosit cuiul de pe lopätica de jós, fixát intr-una din gäuri. ln cazul acesta se spune cä se urze$te „pe dupä cui“. Dacä se urzesc coti intregi, firele trebuie date pe dupä locul unde se imbinä policioarele cu lopätica.

Se poate urzi cu douä rosturi: unul jos (la cui) si unul sus (la lingurä). In cazul acesta, principal este rostul de jos (in el vor fi introdu$i fu$teii). Rostul de la lingurä „se nimice§te“ la invelitul tearei pe sulul dinapoi; el are doar menirea de a usura räsfirarea firelor pe sui (in acest rost este introdusä о „vergé“, pe ea sint räsfirate firele si de aici pe sui). Urzitul cu douä rosturi este folosit rar in satele cercetate de noi. Se pare insä cä intr-o vreme mai veche era mai des folosit pentru cä mai multe informatoare i$i amintesc cá „mai demult bätrinele urzau mult $i cu douä rosturi“. Probabil, lungimea mai mare a räzboiului de (esut fäcea necesar cél de al doilea rost.

Urzitul implicä douä feluri de numärätori: numäratul razilor (adicä se stabileste lungimea viitoarei tesäturi) §i numäratul jirebiutelor (adicä se stabileste lätimea viitoarei tesäturi). Razii sint numärati о singurä datä, la inceput, cind se duce primul fir pinä la razul unde va fi legatä lingurä. Jirebiutele sint numärate spre sfirsitul urzitului: un fir de atä este introdus printre jirebiute evitindu-se astfei reluarea de mai multe ori a numäratului. Numärätoarea se face la rost pentru cä aici firele sint despärtite in douä si se numärä numai о jumätate de jirebiutä, cealaltä jumätate fiind adunatä mental. Calitatea urzelii este stabilitä in funcfie de „ce fei pinzä vrei sä faci: de cämäsi, de saci, ori de altceva“. Däm mai jos un tabel din care se poate vedea cit si ce se urzeste pentru diferitele categorii de produse textile: (vezi tabelul de la pag. 613)

Desigur, de la sat la sat, ba chiar de la о gospodinä la alta, existä unele mici variatii in ce priveste cantitätile urzite sau calitatea materialului urzit. Aceste variatii sínt determinate de: statutul social al familiei, statura membrilor familiei, cantitatea si calitatea firelor obfinute. Citeodatä se mai intimplä si ca intr-o zicalä din partea locului: ,.oi urzi cit oi avé s-°i bate cit mi-а ajunge“. Cu alte cuvinte, nu intotdeauna se foloseste urzealä si bätäturä „dupä datinä“ ci de multe ori „dupä modru“.

Tortul urzit nu se mai cheamä jirebie sau tort ci „tiarä“, mai rar ..urziturä“. Pentru a lua teara de pe urzar trebuie legat mai íntii rostul. Cu о sfoarä este legatä mai íntii incrucisarea buclelor A—В (rostul) (pl. XC B). Apói, cu capetele acestei sfori (sau cu о altä sfoarä) sint legate laturile 1—2 ale tearei. Operaria se poate face si invers. Acum teara este scoasä de la cuiul urzarului si este inlän(uitä ca lanful de dantelä. Ultimul lä( este legat cu capätul luat de pe lingurä. Dacä nu se puné indatä pe rázboi, teara este pästratä la loc uscat si ferit de rozätoare, eventual este pästratä pe rudá.

Se cunosc douä greßeli de urzit: „crimbgifa“ (sau „crimpcifa“) si „minzocul“. „Crimbgifa“ se produce in cazul cind nu este respectatä trecerea din ráz in raz a firelor de urzealä; se poate remedia „luind inapoi“ de pe urzar pinä cind este eliminata greseala. Dacä sint mai multe crimbije si se observä abia la pusul pe räzboi, teara nu mai poate fi folositä ca urzealä. Este täiatä la о buclä, insiratä pe sosü tirnatului sau este legatä

612_____________________________________V. TRUTA_______________________________________22