Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
604 V. TRUTA 14 Torsul clnepii Torsul cinepii incepe de prin luna octombrie $i dureazä piná prin februarie—martié. Cél mai múlt se toarce in decembrie—ianuarie. In orice caz, piná la Pa$ti cinepa trebuie sä fie toarsä. ín zilele de iarná torsul incepe de pe la 6—7 seara $i tine 12—1 din noapte. Se toarce de obicei acasá, individual sau in grupuri. $i torsul í$i are regulile lui: femeile mature fac partea mai pretentioasá a lucrului $i incep cu urzeala; fetele tore „bucii“ ?i bätätura. Tot femeile mature tore $i fuiorul pentru cä aceastá operafiune cere múlta experientä ?i räbdare. О altä activitate migäloasä este §i torsul „spegmei.“ Aceasta se toarce din citeva fuioare alese anume ínca de la periat, cu firul mai lung, mai neted §i mai curat. Spegma este un tort de foarte bunä calitate, pe care nici mobile nu-1 distrug. Are firul deosebit de rezistent $i foarte subfire. Spegma este folositá la cusut, pentru imbinarea diferitelor piese textile. Uneltele necesare torsului sint furca13 ?i fusul. In satele cercetate de női se toarce cu furca in bríu. Cam piná la primul räzboi mondial se mai obi$nuia fixarea furcii in grinda casei. ínainte de a lega caierul la furcä acesta este ínvelit intr-o „näfrämufä“ sau näframä (unele féméi il invelesc mai intii intr-un ziar §i apói in näframä). „Ata“ cu care este legat caierul la furcä este simplä, impletitä din linä albä sau neagrá la furca femeilor mature. Fetele au drept afä о „baierä“ din fire de linä colorate si impletite in patru. „Scaunul de §ezätoare“ este scund §i cu spätar ca sä se poatä $edea cit mai comod ?i pentru ca fusul sä se poatä sprijini mai lesne pe podea. Furca este finutä intre genunchi sau cu piciorul pe „tälpig“. Unele furci sínt fixate in partea de jos intr-un scäunel pe care se sprijinä ambele picioare. Virful ascutit al fusului este finut intre degetele miinii drepte (таге, arätätor $i mijlociu) §i este räsucit in „gura caierului“ (partea inferioarä, liberä a caierului) pinä ce se prind de el fibre de cinepä. Cu degetele miinii stingi se potrive$te mereu firul trägindu-1 din caier iar cu dreapta se imprimä fusului о mi$care de rotafie in jurul propriului säu ax §i depärtind mina lateral. Cantitatea de tort ce se poate realiza intr-o searä depinde de indeminarea femeii, de durata activitäfii, a$a incit intr-o searä pot fi toarse intre douä si patru fuse de fuior; urzealä sau bätäturä se poate toarce mai mult, fiind materiale mai pufin pretentioase. Din douä fuse ?i jumätate de fuior rezultä „un cot“ la rä§chiat. Pentru un cot de tort mai gros — urzealä, bätäturä — trebuie 3—3l/2 fuse. 1 1S Consideräm cä din tipul primär — simpla creangä de copac de care era fixát caierul — s-au dezvoltat trei variante de furci de tors; а) furca de tors rotunda, b) furca de tors cu fefe cioplite, c) furca de tors cu bulb. Ar mai putea fi folosit criteriul functional (eventual, cele douä criterii combinate) dat fiind faptul cä unele furci erau folosite fixate in briu, altele erau finute intre genunchi, altele aveau „tälpig“, altele „scäunel“.
