Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
15 LUCRUL ClNEPII PE VALE A BEICII 605 V. Prelucrarea firelor Räßchiatul (pl. LXXXVIII/A) De pe fus törtül este trecut pe räschitor, de obicei a doua zi dimineata. Rá^chiatul íl fac §i copii mai märicei, uneori chiar §i bárba^ii. Pinä in preajma primului räzboi mondial rä$chitoarele erau fäcute din lemn de alun, necojit, cit mai drept. La un cápát i se lasä douä ,,coarne“ iar la celälalt capät-retezat drept se fixeazä cu cuie о bucatä de lemn, in acelagi plan cu „coarnele“. Dupä al doilea räzboi mondial, rä$chitoarele din leal; de brad inlocuiesc rapid rá§chitoarele din lemn „rotund ca din pädure“. Rä§chitoarele sint de douä feluri: „räschitorul mare“, pe care este rä$chiat orice tort folosit mai apói ca urzealä sau bätäturä §i „räschitorul mic“, folosit la rä?chiatul spegmei §i al linii. Räschitorul mare are 13 palme, adicä aporixamtiv 260 cm14 15. Räschitorul mic are 3 palme si jumätate — patru palme, adicä 70—80 cm. El este folosit din ce in ce mai rar pentru cínepá. ínainte de 1918 era mult folosit pentru cá spegma era a(a de cusut obisnuitä ín casa (äräneaseä. Apói au apärut masinile de cusut, „ala de masinä“ a devenit un produs de uz curent, asa incit spegma s-а folosit tot mai pulin. Spegma trebuie räschiatä pentru cá altfel, dupä fiert, törtül se incurcä la depänat. Unele féméi nu о räschiau pe räschitor ci realizau sculul pe capátul mesei sau, Si mai simplu, folosind talpa piciorului intins si palma stingä. Räschitorul mic este linut ín mina stingä si este miscat potrivit pentru ca firul de pe fusul din dreapta sä poatä fi trecut pe el. Pentru a räschia pe räschitorul mare, acesta este pus pe masá, in dreapta se line fusul, cu stinga firul este trecut pe räschitor; piciorul drept stá nemiscat in timp ce stingui face cite un pas inainte si inapoi. Pe un ráshitor se räschiazä (se „räschie“) atitea fire pinä ce implineste о „jirébge“ (jirebie)15. Dacä nu se räschiazä corect, adicä nu se respectá riguros ordinea trecerii firelor pe dupä coame $i cruce, se produc „crimbgile“. Aceste fire „nerostuite“ átírná dupä ce jirebia este luatä de pe räschitor. Ele nu sínt inläturate ci läsate pe jirebie iar la depänat virtelnija trebuie sä fie invirtitä inapoi pinä ce se terminä „crimbgita“. Pe cit de greu pe atit de „neplätit“ era lucrul cinepii: in 1960, la Serbeni, cotul tors si räschiat era plätit cu numai 2 lei, adicä 20 lei pentru о jirebie cäci о jirebie are 10 coli. „Dacä fácé un cot pe sarä, era voinicä!“ (Grama Areta, $erbeni). Nu prea se torcea „pe bani“ pentru cä fie-14 Palma se mäsoarä de la virful degetului mare, in cruci? peste palmä, pinä la virful degetului mic. О palmä are сса 20 cm. 15 О „jirebge“ are 20 de „jirebgiuji“ iar о „jirebgiutä“ aure 10 „numäräturi“, о „numäräturä“ avind 3 fire. Termenul jirebge se folose$te numai cu referire la tortul rä?chiat. Dupä aceastä operate, pentru urzit ?i fesut, unitälile de mäsurä vor fi „jirebgiutä“ ?i respectiv „cotul“. Cind tortul „se preface in jirebgiuf ?-in cot“ se numärä numai о pätrare a rä$chitorului. Deci un cot de pe räschitor are 60 de fire X 4 (päträrile) = 240 fire X 4 cop (lungimea rä?chitorului) = 960 coti (сса 600 m).
