Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - I. Arheologie
3 DESCOPERIRI ROMANE INEDITE 59 de bronz ?i argint, azi in majoritate pierdute. S-а pástrat doar un denar de la Caracalla (initial argintat) subaerat, emis la Roma íntre anii 206 — 210 e.nA e) Lucrärile de fundare ex ecu taté, ín 1969, la casa lui Andrei Päcurariu, pe locul numit „Grádina lui Cire?“ au scos la ivealä un depozit de vase romane. Ceramica cuprinde vase cu pasta finä ro?ie (oale, cäni cu toartä, strächini, cupe etc.) ?i cenu?ie (strächini), precum ?i vase cu pasta zgrun^uroasä gri-cenu?ie, cärämiziu-portocalie sau brun-negricioasä (oale cu toartä, chiupuri, mortaria, capace etc.). Dintre piese, mentionäm о canä cu toartä cu fundul inait ?i corpul canelat (pl. XXVII/4), un fragment de castron ornamentat la baza gítului cu о bandá de linii orizontale8 9 (I. 19,8 cm; d. f. 6,5 cm; d. g. 16,7 cm; (pl. XXXVIII/2) ?i ?ase oale cu toartä (I. 27—27 cm)10, (pl. XXVII, 1 — 3, 5 — 6, 8). f) Pe locul numit „Livada“, situat la marginea sud-esticá a satului, s-au descoperit cärämizi, (igle, fragmente de oale si tuburi, о monedä (as) de bronz de la Antoninus Pius, emisä la anul 138 e.n.11, precum ?i un vas de bronz de tipul „oinochoe“12 (pl. XLIPlO). g) In 1968, cu ocazia säpärii gropii pivnRei, locuitorul loan Bacea a aflat un sarcofag zidit din cärämizi romane, utilizate ulterior ca material de constructe. h) In august 1975, ín dreptul grádinii lui loan Bacea s-а prábu?it maiul drept al Tírnavei Mari (pl. XXVIII), inait de circa 8 m, depistindu-se capátul estic al altui sarcofag13. Pentru salvarea si cercetarea monumentului s-а deschis pe maiul abrupt al riului о casetä de 2,20 X 1,75 m. Pe fundul gropii s-а constat un strat de cärbune si cenu?ä, precum ?i numeroase resturi de locuire apartinätoare unui bordei, al cärui contur s-а precizat mai dar numai dupä taluzarea malului. Profilul peretelui are urmätoarea stratigrafie: 0 — 0,30 m, humus actual; 0,30 — 0,75 m, sol cenu?iu-negricios cu cioburi romane; 0,75 — l, 15 m, sol nisipos cafeniu-gälbui; 1,15 — 2 m, sol argilos virgin (pl. XXIX/B). Bordeiul distrus partial in urma alunecárii in riu a jumätätii dinspre' sud-est are pereRi säpati vertical in lutul galben argilos píná la 1,60 m, pästrind doar partea dinspre vest-nord-vest, pe lungimea de 1,75 m. Lat de 3,25 m, cu coRul de sud-vest rotunjit, este orientat cu axul mare spre SE—NV. 8 Determinarea monedelor apartine numismatei Viorica Pavel (Muzeul Unirii din Alba Iulia), cáreia ii aducem, si pe aceastä cale, sincere multumiri. 9 О parte redusä din ceramicä se pästreazä neinventariatä la ßcoala generalä' din Micäsasa ?i Muzeul municipal Media?, iar majoritatea materialelor au ajuns- In colectia lui George Tógán din Media?. 10 Utilizäm urmätoarele abrevieri: d. = diametral; d. f. = d. fundului; d. g. = d. gurii; I. = inältimea; gr. = greutatea. 11 Monedä determinatä de I. Winkler ?i pästratä neinventariatä in expozi(ia de istorie a Muzeului din Media?. Informapi George Togan. 12 Pentru analogii vezi Constantin Préda, Découvertes récentes dans la nécropole tumulaire du début de l’epoque romaine ä Callatis, in Dacia, N. S., IX, 1965, p. 238, fig. 6 ?i fig. 7; Stephanie Boucher et Suzane Tassinari, Bronzes antiques. I. Musée de la civilisation gallo-romaine á Lyon, Lyon, 1976, p. 142, 180_
