Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - I. Arheologie
60 M. BLAJAN, e. stoicovici, p. georoceanu, c. pacurariu 4 Observabile fäcute in timpul cercetärilor duc la constatarea cä acoperisul bordeiului se sprijinea pe stilpi cu diametrul de 10—15 cm, ale cáror gropi au fost surprinse in col^urile de NNV í?i SSV. Pe latura de nord a podelei, pe о suprafafä de circa 0,80 X 1,75 m, s-а conturat о vaträ de foc, de formä oval-albiatä (0,40 X 0,50 m). Spre perete avea о bordurä de lut ars, de culoare ro?u-maronie, iar celelalte laturi erau preväzute cu bolovani mari de gresie. Pe vaträ §i in jur semnaläm un straf de culturä gros de 0,50 m, care constä din cenusä, cärbune, oase „menajere“ de animale, uneori arse la foc, fragmente ceramice si о porfiune din coloana vertebralä a unui cal, dispusä in pozitie anatomicä normálé. Intre vaträ si peretele de vest erau asezate douä pietre de gresie, folosite probabil ca mobilier pentru stationäre pe vaträ (pl. XXIX/A). Podeaua albiatä, cu marginile u§or ridicate are peretii lipsiti de urme de lipiturä. La baza gropii s-au depistat bulgäri de argilä gälbuie cäzufi pe podea din perefii locuinfei abandonate, care va fi servit о vreme ca groapä menajerä. Mormlntül de inhumafie. Spre marginea sudicä a bordeiului, pe fundul locuin(ei, s-а aflat un sarcofag roman. Adincitä in solui galben-nisipos virgin pinä la 2,10 m, groapa sepulcralä are laturile de 2,10 X 0,70 X 0,75 m, (pi. XXX/1). Sarcofagul construit din cärämizi anepigrafe, dispuse pe cantui laturii mai lungi, era pavat cu $ase cärämizi, avind pe ambele laturi un numär egal de cite §ase piese. La capete avea doar eite о cärämidä, cea de la extremitatea nord-vesticä fiind completatä in colturile de sus cu cite un fragment. Toate cärämizile au fost prinse cu lut galben argilos, avind dimensiunile de 49 X 29 X 4,5 cm. Sarcofagul de formä trapezoidalä (1,80 X 0,50 X 0,45 m), lipsit de capac, era acoperit initial, probabil, cu scinduri care au putrezit färä a läsa urme. Scheletul intins pe spate avea capul spre VNV §i picioarele spre ESE. Craniul cäzut peste umärul drept, in coltul de vest al sarcofagului, privirea spre est. Umärul sting u$or ridicat in sus avea pe locul articulatiei un os metacarp, provenit probabil de la mina stingä. Coloana vertebralä prezenta о usoarä areuire spre dreapta, datoratä tasärii cadavrului in sarcofagul confecfionat de la inceput neincäpätor. Miinile intinse pe lingä corp cu antebrafele indoite din cot erau asezate cu oasele palmei pe bazin. Oasele membrelor inferioare prezentau labele picioarelor deranjate in timpul deteriorärii sarcofagului (pl. XXX/2). Inventarul mormintului constä din citeva fragmente de vase, bueäti de pämint ars si cärbune, oase calcinate si fragmente de gresie argiloasä cenu?ie asezate in partea stingä a mandibulei, in spatiul dintre clavicula stingä §i stern $i lingä femurul sting. Mentionäm, de asemenea, un fragment de cutit (?) din fier cäzut pe fundul sarcofagului, intre umärul sting §i craniu. Provenienta acestor obiecte tipice trebuie pusä in legäturä cu fenomenul de pätrundere a pämintului de umpluturä in interior in urma putrezirii capacului de lemn. La ridicarea scheletului, pe fundul pavat al sarcofagului s-au mai aflat doar citeva fragmente ceramice atipice. Dupä depunerea sarcofagului, groapa sepulcralä a fost umplutä cu
