Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
556 P. BUNTA, G. PROTOPOPESCU 2 cel Bätrin, Iancu de Hunedoara, Vlad Tepe?, $tefan cel Mare, loan VodS cel Viteaz, Mihai Viteazul §i alfii, pagini de adeväratä epopee in lupta dusä impotriva opresiunii sträine, pentru apärarea gliei strSmo§e5ti. Genial in gind ?i acfiune, mare in §irul strSluci filor voievozi §i conducätori de o§ti romäni, Mihai Viteazul, prímül fäuritor in anul 1600 al unirii sub acela^i sceptru a Tarü Romäne$ti, Transilvaniei §i Moldovei, a devenit in curgerea vremurilor — prin semnificafia méretei sale fapte — una dinire cele mai fascinante personalitäfi ale trecutului romänesc. Realizind, in acela§i timp, unitatea §i neatirnarea fSrilor románé, obiective vitale pentru conservarea existenfei noastre nationale, actul säu — de§i cu о duratä atit de scurtä — a devenit о permanentä politicä nationals, luind treptat valoare de simbol al luptei de eliberare nationals. Numele marelui voievod va fi prezent in toate momentele inälfätoare, pe care le va trSi poporul román, dupá strSlucita epopee a Viteazului. Mari domnitori, ca: Matei Basarab, Mihnea al III-lea §i Serben Cantacuzino in Tara Románeascá, Vasile Lupu, Gheorghe Duca $i Dimitrie Cantemir in Moldova sau principii transilvSneni Gabriel Bethlen, Gheorghe Rákóczi I §i II, vor cáuta, fárá succes insS, sS-i urmeze exemplul. Imprejurärile le-au fost potrivnice, iar marile calitSti ale Viteazului poate le lipseau, multumindu-se cu realizarea unor legáturi, mai mult sau mai pufin temporare, intre teritoriile románesti. In perioada desfá$urárilor revolutionäre din anii 1848—1849, s-a subliniat de asemenea cu deosebitS acuitate, ca о necesitate obiectiv istoricä, cerinfa märeafä a Unirii. InfSptuirea, in 1859, intr-o primá etapá, a Statului National román modern, prin unirea Moldovei cu Tara Románeascá, a creat condifii favorabile atit pentru о nouá organizare economicá-socialá, cit ?i pentru desfásurarea luptei pentru independents $i suveranitate nationals, polarizind, in perioada urmátoare, in jurul acestor mSrefe aspiratii activitatea intregului popor, gindirea §i faptele ilustrelor personalitSfi románesti ale perioadei. Unirea a marcat intrarea tárii intr-o nouá etapá a dezvoltSrii sale capitaliste, ridicind pe о treaptá superioarS totalitatea complexelor procese revolutionäre ale maselor muncitoare pentru eliberarea nationals, pentru drepturi 5i libertSfi politice ?i sociale. Unul din procesele sociale cele mai importante, care marcheazá evolutia societSfü románe§ti, in a doua jumátate a secolului XIX, este dezvoltarea §i intrarea fermá in arena viefii politice a tinerei clase a proletariatului industrial — clasa cea mai inaintatá a färii, care devine cu tot mai multá pregnanfä purtátorul celor mai revolutionäre idei ale societátii, exponentul aspirafülor vitale ale intregului popor muncitor spre dezvoltarea patriei pe calea progresului, spre о viafá liberS $i demná, spre fáurirea unitSfü nationale 5Í cucerirea deplinei independente de stat. A?adar, dupá unirea din 1859 procesul istoric romänesc evidenfiazä cu pregnanfS faptul cä progresele inregistrate in toate domeniile de
