Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
3 INSURECTIA NATIONALA ARMATA 557 activitate de cätre tinärul stat román deveniserä incompatibile cu anacronismul suzeranitätii otomane si protectoratul puterilor europene, cä se maturizeazä toate conditiile pentru obfinerea neatirnärii tärii. Dar cadrul intern al momentului proclamärii deplinei independente de stat a Romániei, deosebit de favorabil acesteia, nu este decit о parte a fundalului politic sud-est european, in care el se incadreazä obiectiv. Situatia explozivä din zona balcanicä oferea Imperiului tarist un prilej deosebit de propice pentru a inlätura dominatia otomanä din aceastä zonä, totodatä mtärindu-^i propriile pozitii. Acest context politico-istoric, caracterizat prin actiunile antiotomane ale guvernului tarist, servea interesele vitale ale popoarelor din sud-estul Europe', u§urindu-le lupta lor de eliberare. Convins cä independenta de stat putea fi obtinutä numai pe calea armelor, guvernul román s-а orientat spre alianta cu Rusia, incheind cu aceasta Conventia de la 4 aprilie 1877. ln acest context, la 9 mai 1877, Adunarea Deputafilor a proclamat, la Bucuresti, independenta de stat a tärii. Cu prilejul acestui inältätor moment al istoriei patriei noastre, Mihail Kogálniceanu, ministrul de externe, declara: „Domnilor deputati, nu am nici cea mai micä indoialä §i fricá de a deciara in fata Reprezentantei Nationale cä sintem о natiune liberä ?i independentä“. In acela$i timp, ilustrul om politic, cärturar ?i patriot infläcärat releva: „Trebuie sä arätäm cä sintern о natiune hotäritä sä ne ocupäm de noi, sä ne ocupäm de natiunea noasträ, sä ne ocupäm de dezvoltarea ei, de dezvoltarea bűnei stäri morale §i materiale, iar niciodatä ca sä ingrijim, sä nelinistim pe cineva“2. Datoritä strälucitelor victorii obtinute de eroicele armate románoruse pe cimpurile de bätälii de la sud de Dunäre, Románia si-a cistigat independenta de stat, recunoscutä ulterior de cätre marile puteri europene. Neatirnarea obtinutä cu grele jertfe de singe — peste 10.000 de morti ?i räniR pe cimpul de luptä — §i economice, in 1877—1878, а deschis noi cäi de dezvoltare Romániei moderne spre desävirsirea unitätii statale, a creat conditii prielnice pentru valorificarea potentialului uman $i material al tärii, pentru afirmarea ei in mod suveran pe arena international. Acest deziderat istoric vital s-а infäptuit in anul 1918 pe baza principiului dreptului popoarelor la autodeterminare si constituirea lor in state nationale unitare, in urma präbu§irii imperiilor multinationale tarist ?i habsburgic, datoritä ascutirii contradictiilor sociale §i nationale in timpul primului räzboi mondial ?i a victoriei Marii Revolutii Socialiste din Octombrie 1917. Unirea Transilvaniei cu Románia la 1 decembrie 1918 a constituit incheierea procesului de desävir§ire a unitätii statului national román, näzuinta secularä a poporului nostru, visul pentru care au luptat si s-au 2 Mihail Kogálniceanu, Diseurs in Adunarea deputafilor, 9 mai 1877, ín A-pärarea patriei, a independenfei fi suveranitä(ii nationale, Bucure$ti, 1975,. pp. 89—92.
