Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
522 N. JURCA 2 män“3. Platforma-program din 6 septembrie 1941, situind in centrul alianfei nationale antihitleriste unitatea de acfiune muncitoreascä, cerea comunistilor „sä lucreze la crearea Frontului unic al clasei muncitoare in intreprinderi cu muncitorii social-democra^i, na^ional-täräni^ti, $i färä de partid“4. „In acela^i timp — se men|iona in platformé — trebuie realizat frontul unic ?i cu Partidul Social-Democrat, cu conducätorii centrali §i locali, impotriva fascismului, du?manul comun“5. Pe fundalul cre§terii stärii de spirit antihitleriste a maselor $i a situajiei politice ?i militare, tot mai defavorabile Germaniei hitleriste ?i alia^ilor säi, aceastä politica a inceput sä dea roade. Dupä inläturarea elementelor capitulante, cunoscute $i pentru convingerile lor anticomuniste, in rindurile Partidului Social-Democrat se produc mutari esen^iale, care vor facilita intärirea curentului de stinga, favorabil conlucrärii cu comuni$tii. Acest proces, complex §i anevoios, a fost inriurit de о serie de al$i factori. Afirmarea comuni$tilor, pe plan national $i international, ca forfa cea mai activa a rezisten^ei, avea sä contribute in mod decisiv la schimbarea raporturilor dintre comuni^ti §i social-democrafi. Prestigiul P.C.R., a militantilor säi a obfinut о recunoa^tere unanimä, inclusiv a social-democratilor. Suferintele pricinuite de dictaturä $i räzboi, care au lovit deopotrivä muncitorii comuni§ti ?i social-democra^i, aveau sä fie $i ele un element de atenuare a asperitätilor, uneori artificiale, din anii sciziunii. „Cind social-democratii ?i comuni$tii s-au väzut deopotrivä sco$i din lege, cind ei — adversarii inver$una1;i de odinioarä — se intilneau, uniti färä voie de insu$i du^manul lor de moarte, in aceea^i celulä de inchisoare, in acela?i lagär de concentrare, in fata aceluia^i pluton de execute $i in acelea$i camere de torturä ale militiilor fasciste — nota Lotar Rädäceanu — evident cä discutiile de odinioarä pierdeau intreaga lor importantä. Nevoia libertätii pentru clasa muncitoare $i lupta comunä pentru cucerirea libertätii apärea de la sine ca imperativ suprem al actiunii. Ceea ce n-au putut face cele mai frumoase teorii $i cele mai sincere bunävointe, fascismul a realizat in foarte scurt timp: el a invätat clasa muncitoare sä punä marile interese comune, care о leagä, deasupra discutiilor sectare care la un moment dat i$i pot impärti pärerile intr-o chestiune sau alta“6. Organele' sigurantei antonesciene constatau ?i eie in toamna anului 1941, cu ingrijorare, cä neintelegerile de ordin teoretic dintre comuni§ti $i socialist! „sint in prezent mult atenuate din cauza loviturilor comune primite, fapt care cel putin pentru momentul actual duce la о intelegere intre cele douä grupäri marxiste“7. Pe un asemenea térén fertil, P.C.R. ?i-a multiplicat eforturile pentru atragerea P.S.D. la actiunea de luptä comunä impotriva fascismului $i räzboiului. Incä din anul 1941, P.C.R. a stabilit contacte cu conducätorii * * Arhiva I.S.I.S.P., cota А XXV—10, nr. inv. 1580. * Arhiva I.S.I.S.P., cota Ab XXV—2, nr. inv. 46. * Ibidem. 6 Lotar Rädäceanu, Temeliile politicii de Front Unic Muncitoresc ?i perspecti— vele ei, Bucure?ti, 1946, pp. 13—14. t Arhiva C.C. al P.C.R.. fond 1, dos. 273, f. 197—199.
