Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
M. TURZAI, S. SIN, К. OLOSZ 24 498 intrerupt vizitata“ii;!. In ianuarie 1935 Szervátiusz Jenő a expus impreunä cu Tasso Marchini ?i Radu Pu.?cariu la sala Minerva la Cluj. Despre Szervátiusz, criticul plastic de la Pagini literare, V. Bene? Serie: „Forme idealizate care tráiesc mai mult prin linia conturului ?i prin silueta lor dezváluesc un suflet firav ?i receptív la emofii sentimentale“ ?i mai departe „Este sculptorul intimitäjii locuin^elor noastre“64. In 1936 in cadrul Salonului oficial de picturä si sculptura la Bucure?ti au prezentat operele lor aläturi de plasticieni romäni ?i plasticieni maghiari (Csomafáy Károly, Ftilöp Antal, Vass József, Jakab András, Szervátiusz). In prima vara lui 1938 la Cluj, pictorul Fülöp Antal a expus ín Sala de Sticlä de ]a prefecturä impreunä cu sculptorul Eugen Ciuca. Alexandra Tohäneanu, cronicarul plastic de la Gind románesc observa cä Fülöp s-а prezentat cu un numär redus de pínze, dar exigent selec^ionate. De asemenea ii este remarcat acestui pictor echilibral interior si necontenita näzuinfä de perfecfionare65. Pe de altä parte о notä din Pásztortüz din acela?i an, inregisírind expozifia, comenteazá favorabil talentul lui Eugen Ciuca aflat in cáutarea formelor de expresie. La Bucure?ti, intre 27 mai — 9 iunie 1940, studentii maghiari de la institutul de arte plastice din capitalä s-au manifestat intr-o expozéié comunä. Dintre participanti men^ionám pe Abódi Nagy Béla, Kosa Ferenc, Márkos András. In sfir?it trebuie sä amintim citeva aspecte din via^a plasticä ardeleanä in perioada vitregä a Dictatului de la Viena. О manifestare culturalä, unde s-а afirmat cu pregnánsa legätura fructuoasä d:ntre oameni de culturä romäni ?i maghiari, ?i care a avut implicari national-revolutionäre, a fost organizarea de cätre grupul tinerilor intelectuali democrat romäni din Cluj a unei expozi^ii colective de picturä. Grupul de arti?ti romäni, compus din Emil Cornea, Teodor Har?ia, Petre Abrudan, ín frunte cu Raoul porban, incä la sfir?itul anului 1941 fac demersuri sä obfinä aprobarea autoritäfilor horthyste pentru deschiderea unei expozitii colective. Aceastä incercare se love?te insä de impotrivirea autoritäfilor. in schimb, grupul arti?tilor romäni gäse?te sprijin in sínül arti?tiíor comuni?ti ?i social-democrati maghiari. Datoritä intervenfiei ?i ajutorului lui Fekete Mihály ?i Brassai Viktor, Cäminul muncitoresc al metalurgi?tilor a pus la dispozitia arti?tilor romäni о salä corespunzätoare pentru expozitie. Expozitia celor patru arti?ti romäni, care a fost deschisä intre 8 ianuarie — 8 februarie 1942 constituia un eveniment cultural-politic insemnat in viata ora?uiui. Expozitia — pe lingä cä a fost vizitatä de un numeros public din Cluj ?i din alte centre ale nordului Transilvaniei —, a fost comentatä ?i popularizatä pe larg ?i de presä. 83 Ion. Ereazu, Särbätoarea artei ardelene, in Sociatatea de miine, VII (1930), nr. 23.24 (1—15 decembris), p. 453. 04 у. Bene?,Expozifü de artä plasticä in Pagini literare, I. (1935), nr. 9 (15 ianuarie), p. 472. os Alexandra Tohäneanu, Expozitiüe din sala de sticlä de la prefecturä, in Gind románesc, VI (1938), nr. 3—4 (marüs-aprilie), p. 224.
