Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
23 RELATU CULTURALE ROMÄNO-MAGHIARE 497 Chereji, R. Chircoia$iu. In afarä de cei amintifi au venit $i intelectuali comuni$ti ca Tudor Bugnariu, Korvin Sándor, Teofil Vescan, poetul progresist Salamon László, artistul Fekete Mihály, pictorul Emil Comea $i al^ii. In cadrul cercului, in 1941 s-au |inut 9 conferinte, in 1942 — 14, iar ín 1943 — 12 conferinte cu diferite teme60. Via^a plastica transilväneanä, ca $i alte domenii ale culturii s-а resimtit ín plin de främintärile §i contradic^iile social-politice ale deceniului 1933—1944. Indiferenta oficialitátilor fatä de problemele spinoase ale arti?tilor plastici care nu-$i puteau valorifica operele in conditiile comercializárii burgheze a artei, creeazä о stare de protest in rindul plasticienilor transilváneni. Din aceastá stare se na$te ideea creärii unui sindicat care sä apere interesele arti^tilor plastici färä deosebire de nationalitate. Sufletul acestei actiuni a fost pictorul §i sculptorul Aurel Popp din Satu Mare care impreunä cu pictorul bäimärean Thorma János lanseazä la 16 mai 1936 un apel in romänä, maghiarä, germanä cätre plasticienii din Ardeal si Banat, convocindu-i la un congres ce urma sä se tinä in 14—15 iunie 1936 la Baia Mare. Scopul congresului consta in dezbaterea posibilitätii de a crea un „Sindicat al artelor frumoase din Ardeal $i Banat“. Sindicatul trebuia sä asigure unirea plasticienilor in front comun pentru apärarea intereselor lor. In apelul lansat se spune: „Indiferent de nationalitate cu totii suferim de ani de-а rindul din cauza nepäsärii autoritätilor, precum $i din cauza invadärii pietii noastre artistice, cu tablouri ?i obiecte de artä importate din tärile vecine. Acest import pericliteazä interesele artistice locale si compromite reputatia arti$tilor sträini, folosindu-se de iscäliturile lor pe lucräri falsificate absolut lipsite de valoare artisticä“61. In apel se mai mentioneazä cä demersurile izolate fäcute pe lingä autoritär au fost ineficiente, de aceea era necesarä unirea arti$tilor care ar fi dat pózaiéi lor mai multä greutate. Congresul s-а tinut la data convocatä, dar cu о participare nesatisfäcätoare, doar jumätate din cei convocati. Faptul cä Aurel Popp este suspectat de agitate comunistä, precum $i impedimentele oficiale fac imposibilä crearea sindicatului amintit. Colaborarea plasticienilor romäni ?i maghiari s-а concretizat, pe lingä aceastä initiativä de a se organiza intr-un sindicat, $i in expozitii colective. In decembrie 1930 la Cluj a fost deschisä о mare expozéié colectivä cu participarea arti$tilor romäni, maghiari §i sa$i. Aurel Ciupe care redacta cronica plasticä62 la Societatea de типе informeazä cä au expus Aurel Popp, Rácz I., Thorma János, Mikola, Szolnay, Catul Bogdan, Demian, Mattis-Teutsch, Tibor Ernő, Nagy Imre, Capidan, Kós Károly, Romul Ladea, Szervátiusz s.a. ln acela$i numär al revistei Ion Breazu mentioneazá: „In scurtul timp cit a fost deschisä . . . expozitía a fost apói ne-60 Gh. I. Bodea, Fodor L., dr. Vajda L., Cluj. Pagini de istorie revolutionärá (1848—1971), Cluj, 1971, pp. 306—307. 61 Szolnay Sándor és Popp Aurél, 1936 levelezéséből, in Utunk din 17 ianuarie 1959, p. 7. 62 Aurel Ciupe, Expozifia artißtilor ardeleni, in Societatea de miine, VII (1930), nr. 23—24 (1—15 decembrie), pp. 432—433. 32 —* Marisia vol. VIIF
