Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
490 M. TURZAI, S. SIN, К. OLOSZ 16 trebuie sä ne fie о cäläuzä $i incurajare in viitor pentru in^elegerea reciprocä $i pentru convie^uirea pa§nicä, deasupra diferen^elor de rase $i de limbä“31. La serbärile Minute la mormintul lui Petőfi, la Alberti32, au participat delegari ai oamenilor muncii romäni, maghiari, germani din toate párfile Transiivaniei. Reprezentantul muncitorilor romäni din Reghin, Francisc Tina in cuvintarea sa a accentuat: „Női, muncitorii, care robotim, fläminzim si muncim impreunä, impreunä vom lupta pentru viitorul nostru, libertatea $i independent noasträ, pentru cä ne amenm^á deopotrivá imperialismul incendiator al rasi?tilor“. Trimisul Comitetului teritorial din Ardeal ?i Banat al P.C.R., Józsa Béla deciara: „Märturisim frä^ia noasträ cu fii poporului román, care in fabrici, ateliere §i organiza^ii au luptat §i luptä aläturi de női pentru drepturile noastre de multe ori ciuntite $i pentru egalitate“33. Inväjämintele serbärilor comemorative au fost formulate de secretarul general al Madoszului, Bányai László, „Serbärile Petőfi desfá§urate recent in Transilvania au demonstrat cine sint cei care se sträduiesc sä impingä cárul bätut de soartä $i cei care-1 trag inapoi. Cine sínt cei care se identifies cu Petőfi, simbolul voinfei de a träi §i de libertate a poporului nostru $i eine sint cei care nu vor sä-1 cunoascä, sä-1 recunoascä, ba chiar se ridicä impotrivä-i“34. In publicande democratice §i antifasciste romäne$ti au fost comentate pe larg manifestärile comemorative organizate cu ocazia implinirii a 90 de ani de la revoluta din 1848—1849. Cu aceastä ocazie apare in Erdélyi Magyar Szó poezia scriitorului román Mihai Beniuc, cu titlul: Petőfi emléke az erdélyi román ifjúság között („Amintirea lui Petőfi in ríndul tineretului román ardelean“). Ca note ale articolului, sint traduse citeva strofe din poezia intitulatá „Apostolul“ scrisä de Petőfi. „Niciodatä nu a fost mai actual a vorbi despre libertate, ca acum, in secolul al XX-lea, deoarece ideea libériáéi nu a fost suprimatä atit de múlt ca in zilele noastre“ — sublinia poetul román. „Női, transilvänenii, — seria in continuare M. Beniuc — romäni sau de altä nafionalitate, am luptat intotdeauna pentru libertate. De-а lungul secolelor, singele strämo$ilor no.?tri a vopsit in ro$u apa piriurilor 51 a udat acest pämint, intr-o luptä grea impotriva acélóra care au urmärit oprimarea poporului $i jefuirea roadelor muncii lui grele. $i, de?i am fost deseori conciliandi, cind au vrut sä speculeze spiritul nostru pa?nic, intotdeauna am sfärimat lanjurile pentru ca, minä-n minä, sä pornim la luptä pentru libertate. Du$manul nostru vennie a vrut, ca §i astäzi, sä subjuge popoarele mici. §i nouä, romänilor, de aceea ne este dragä amintirea lui Petőfi, fiindcä spiritul lui este inrudit cu sufletul nostru infläeärat pentru libertate. Astäzi, in 1939, lini§-ai Bányai L., Pe fágaful traditiilor fräfeßti, Bucure$ti, 1971, p. 218. a* Csatári Dániel, A Vásárhelyi Találkozó, Budapest, 1967, p. 23. »s Erdélyi Magyar Szó, din 13 august 1939. 9* Erdélyi Magyar Szó, din 6 august 1939, Jordáky Lajos, op. cit., pp. 42—43.
