Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
15 RELATU CULTURALE ROMÄNO-MAGHIARE 489 autorul arata cä in conditiile luptei contra agresorului hitlerist §i a asociatiilor säi „Anii ’48—’49 trebuie sä ne invete cä soarta noasträ pe acest pämint este de nedespärjit. Astäzi, problemele lui ’48 iarä$i ni se pun in fatä intr-o altä variantä. Astäzi, popoarele isi pierd libertatea... La 90 de ani de la moartea lui Petőfi, indemnul de la Sighi$oara nu poate fi altul decit a ínváta din trecut, a ne apropia unul de celälalt, deschis, pe baza drepturilor ?i libertätilor, ín in^elegere fräteascä, intr-o uniune de autoapärare. Aici pe pämintul nostru imbibat de singe $i in intreaga Vale a Dunärii“28. Subliniind actualitatea cärtii lui Józsa Béla, gazeta Madoszului, Erdélyi Magyar Szó aräta, cä idealurile pentru care a luptat poetul incä nu au triumfat. „Le impiedicä acei, al cáror interes este sustinerea mo$iilor de 10.000 de holde $i incátu$area ideilor libertätii. Le impiedicä, sau le falsifica cei, care dupä habsburgi, vor sä vindä masele populare maghiare agen^ilor spatiului vital german . .. Spiritul lui Petőfi cheamä astäzi popoarele amenintate (de agresorul fascist n.n.) la lupta pentru libertate $i la о unitate totalä de autoapärare“28 29. Dupä anul 1936, pe lingä lupta cu caracter economic $i politic a oamenilor muncii de diferite nafionalitäfi, legäturile culturale devin §i mai bogate, mai intense. Festi vi tätile comemorative organizate la Cluj, Oradea ?i in alte centre ale Transilvaniei in anii 1937—1940, dedicate lui Petőfi, Eminescu, Co$buc si Ady30, s-au desfä$urat sub semnul apropierii culturale románo-maghiare $i al luptei comune impotriva primejdiei fascismului. Militantul social-democrat Böszörményi Emil, care a conferenjiat la serbarea Petőfi, organizatä la 22 octombrie 1938 la Oradea, peste citeva zile a fost asasinat de Garda de fier. Numärul 7 din 30 iulie 1939 al publicafiei Madoszului, Erdélyi Magyar Szó a fost consacrat comemorärii aniversärii a 90 de ani de la moartea marelui poet revolutionär Petőfi Sándor, cäzut pe cimpia Alberti, lingä Sighi$oara, in lupta impotriva trupelor cotropitoare habsburgice §i tariste. In anul 1939, adunäri comemorative au fost organizate la Alberti, Cluj, Oradea, Satu Mare etc., cu ocazia cärora au finut conferinte Józsa Béla, Szabó Árpád, Jordáky Lajos, Bányai László, Méliusz József, Tabéry Géza, Brassai Viktor ?i alfii. Evocind pozitia antihabsburgicä a lui Petőfi, vorbitorii au fäcut analogie cu pericolul care ameninta popoarele din bazinul Dunärii din partea Germaniei naziste. „Puterea tärilor din monarhia habsburgicä s-а prábu$it — spunea scriitorul Nagy István in cuvintarea tinutä la Cluj, la serbarea comemorativä —, $i cine §tie ce-i a?teaptä pe acei care incearcä sä inäbu^e spiritul lui Petőfi“. Cu aceastä ocazie, muncitorul clujean, Mihail Surdu aräta cä in conditiile istorice de atunci (1939) este mai actual decit oricind sä se urmeze exemplul revolutionarilor románi .?i maghiari din 1848—1849: „Exemplul lor strälucit 28 Józsa Béla (1898—1943), Bucure?ti, 1971, pp. 47—48. 29 (V. Gy.), Józsa Béla füzete Petőfiről, (Cartea lui Józsa Béla despre Petőfi), in Erdélyi Magyar Szó din 2 iulie 1939. 30 Jordáky Lajos, Irodalom és világnézet, (Studii literare), Bucure$ti, 1973, p. 30.
