Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
488 M. TURZAI, S. SIN, К. OLOSZ 14 niment literar-artistic. Gestui litera^ilor budapestani fusese stimulat de un festival Eminescu de oarecare amploare care avusese loc la Oradea. La Budapesta profesorul Gáldi L. tinu о conferin^ä despre via^a $i opera lui Eminescu, apói artista Eőry Katalin de la Nai;ionalul budapestan a recitat Luceafárul, iar Berde Mária, ca sä eviden^ieze $i mai múlt muzicalitatea poeziei eminesciene a recitat ín final ín románe^te citeva strofe din acela$i poem. In revista Familia s-а comentat cu simpatie, apreciindu-se actiunea de la Budapesta: „Suntem recunoscátori acélóra cári au organizat acest festival ín capitala Ungariei. Manifestaria aceasta culturalá prin care intelegätorii marelui nostru poet s-au infáti?at publicului maghiar, marcheazá un pás ínainte pe drumul pornit, acéla de a ne intinde mina camaraderedte, pe tärim cärturäresc“26. Evocarea generáliéi pa^optiste, a importáréi evenimentelor revolutionäre din 1848—1849, pilduitoare pentru idealurile mi$cärii sociale $i nationale, in anii 1933—1944 a constituit un índemn la luptä impotriva ascensiunii fascismului, a räzboiului hitlerist, pentru apárarea independentei nationale $i integritátii teritoriale a patriei. Manifestärile culturale, comemorative, organizate in perioada de care ne ocupám, la care au fost evocate faptele lui Nicolae Bälcescu, Avram láncú, Petőfi Sándor §i a generalului polonez Bem Iosif etc., au mobilizat la luptä comunä §i infrätire pe romäni, maghiari, germani §i pe alte nationalitäti. Aceste manifestäri, la care intelectuali, muncitori democrati, progresi^ti sau chiar comuni^ti, in cuvintärile lor au scos la ivealä sensurile adinci ale revolutiei de la 1848 au combätut denaturärile ideologilor burghezi, reactionary care au falsificat adeváratul inteles al ideilor generatiei pa^optiste, au imbogätit in acela$i timp capitolul traditülor revolutionäre comune §i al legäturilor culturale romäno-maghiare. ln lucrarea intitulatä Un veac de främintäri sociale . .. Lucretiu Päträscanu aräta cä „Dintre evenimentele cruciale ale trecutului nostru, rästälmäcite de istoriografia oficialä, poate cä nici unul n-a fost tratat cu mai multä lipsä de intelegere, respect fatä de adevär, ignorantä sau reacredintä, ca revolutia de la 1848. Dintre cei care s-au ocupat de aceastä mi$care — istorici, sociologi sau simpli literati — cei mai multi au cäutat sä serveascä un partid, о castä, sau ín cél mai bun caz, interesele unei clase ... In pa$optism toti acentia au incercat sä distrugä mai ales idealurile §i principiile revolutionäre — ale unei revolutii burgheze democratice, färä indoialä — dar care simbolizau telurile de luptä, ulterior insumite de toate mimcärile progresiste din tarä, iar momentele de fatä, in parte inscrise pe steagul de luptä al muncitorimii $i aliatilor ei“27. ln 1939 a apärut la Cluj, cu sprijinul Comitetului teritorial al P.C.R. pentru Ardeal ?i Banat, studiul lui Józsa Béla, intitulat Petőfi és az 1848—1849-es szabadságharc (Petőfi §i revolutia din 1848—1849) in care 28 28 M. G. Samarineanu, Festivalul Eminescu de la Budapesta, in Familia, s. Ill, IV (1937), nr. 10 (decembrie), p. 100. 27 Lucretiu PátráíjCanu, Un veac de jrämintäri sociale, 1821—1907, editia Il-a, [Bucure$ti], 1947, p. 119.
