Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
13 RELATU CULTURALE ROMÄNO-MAGHIARE 487 neratia tinärä de intelectuali, inzestratä cu un dublu profil cultural, trebuia sä militeze consecvent pentru apropierea culturalä romäno-maghiarä, cu atit mai mult cu cit tinära generale intelectualä romäneascä cuno?tea mai puRn decit generalia virstnicä aspectele culturii maghiare. Gruparea „Helikonului ardelean“ aläturi de institute men^ionate pinä aid §i-a avut rolul ei la capitolul raporturi culturale romäno-maghiare. Comunitatea helikonistä a luat na$tere in 1926, iar din 1928 a editat revista Erdélyi Helikon. Gruparea dispunea de asemenea de о editurä numitá „Erdélyi Szépmíves Céh“ care la expozitia cárRi din sala Dalles in 1935 a ob^inut un succes remarcabil cu exponatele sale. Dar nu anul 1935 marcheazä prima ie$ire a helikoni$tilor la Bucure^ti, ci anul 1928 cind comunitatea a sustinut о seratä literarä onoratä de prezenta scriitorilor romäni, dintre care amintim pe Liviu Rebreanu §i Victor Eftimiu. Scriitorii maghiari descinseserä in Capitals la invitata Societätii Scriitorilor Romäni. La rindul lor, helikoni§tii primesc, la intilnirile lor din vara fiecärui an, la castelul baronului Kemény de la Brincovene?ti, oaspeti romäni cum ar fi Emanoil Bucuta, Eugen Jebeleanu ?. a. Emanoil Bucuta, ca reprezentant al P.E.N.-Clubului participa frecvent la aceste intilniri, publicind apoi sugestive reportaje, cum ar fi acéla intitulat Castelul cu роеЦ (in Romania literarä, 27 august, 1932). Bucufa ne-а läsat expresive evocäri ale ambiantei helikoniste ?i portrete ale unor membri fondatori, dintre care cél al lui Bánffy Miklós24, care are ceva din decaden(a rafinatä a eroilor lui Mateiu Caragiale. Helikonul a indus de la inceput in programul säu de lucru ac(iuni de colaborare culturalä. Scriind despre revista grupärii cu ocazia implinirii a opt ani de la aparRia ei, Eugen Jebeleanu apreciazä cä publicaRa se ocupä perseverent „de tot ceea ce i se pare cä este mai interesant ca fenomen de crea(ie literarä romäneascä $i de toate problemele spirituale, care se ridicä, pentru о cit mai profundä in(elegere romäno-maghiarä“25. Festivalurile literare, ?ezätorile literar-artistice, cercurile culturale, care au activat in aceastä perioadä au inmänuncheat nu о datä forte intelectuale románé $i maghiare. ln toamna anului 1937 la Budapesta societatea literarä „La Fontaine“ a organizat un festival Eminescu in sala festivä a Academiei Maghiare. Trebuie sä sublimem cä §i in Transilvania traducätorii maghiari $i-au incercat talentul in acela$i timp in tälmäcirea operei eminesciene, inregistrindu-se chiar performante (v. Glossa in traducerea lui Dsida Jenő). Berde Mária, Dsida Jenő, Kibédi S., Pater Erwin, iatä citeva nume de inspirati traducätori din Eminescu. Apreciata romancierä Berde Mária a tradus Luceafärul lui Eminescu, fäcind apoi sä räsune in limba romänä armoniile acestui poem sub cupola Academiei Maghiare. Vrem sä spunem a$adar cä societatea „La Fontaine“ a colaborat cu scriitori maghiari din Transilvania, mai precis cu Berde Mária, in organizarea acestui eve-24 /Emanoil Bucuta/, Helikonul ardelean, in Boabe de gnu, IV (1933) pp. 186—187. 25 Eugen Jebeleanu, Erdélyi Helikon in Azi IV (1935), nr. 1 (aprilie), p. 1596.
