Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
11 REL.ATH CULTURALE ROMANO-MAGHIARE 485 íntre ele, ambele aceste popoare sunt purtatoarele aceluia$i spirit european“. In sfir$it, multi scriitori se pronun^ä pentru concretizarea eforturilor de cunoa$tere reciprocä, pentru trecerea de la vorbe la fapte: „Deci muncä practicä, nu vorbe $i congrese“, remarca Octav §ulutiu. Printre cäile concrete ale colaborárii se propun traducerile, in primul rind, apoi reflectarea criticä reciprocä a fenomenelor culturale románé $i maghiare. Propuneri mai speciale fac Pompiliu Constantinescu: „redactarea in romäne$te de cätre intelectualii maghiari a unei reviste din care sä putem lua cuno?tin^ä de näzuin^ele, de opiniile, de sentimentele $i stärile de fapt ale maghiarimei“. Criticul bucure$tean vedea utilä о asemenea publicane pentru intelectualii romäni care nu posedau limba maghiarä. Petra Comamescu se declarä pentru „tipärirea unei reviste in ambele limbi $i constituirea unei asociatii care sä valorifice creatiunile romäne?ti $i maghiare“. Octav ^ulufiu pledeazä pentru „intrunirea cel putin de douä ori pe an, о datä in Ungaria $i о datä in Románia a scriitorilor dispuli sä colaboreze“ ?i pentru „intemeierea unei asociatii a scriitorilor romäni §i maghiari dispuli sä colaboreze ?i care ar avea sedii in ambele täri, s-ar ingriji de traduceri, de räspindirea lor, de articole, de vizité $i eventual de conferinte tinute de scriitori in tara vecinä“. Precipitarea evenimentelor politice a impiedicat materializarea integralä a acestor proiecte. О evolutie istoricä nefastä a adeverit cele afirmate de Camil Petrescu in textul räspunsului säu la ancheta Familiei: .„Toate emotiile culturale comune nu vor putea impiedica un viitor räzboi romäno-maghiar, dacä evolutia politicä il va impune .. .“. О a doua anchetä la care ne vom referi in continuare s-а íntreprins ín acela$i an 1935, iulie-august (21, 28 iulie, 4, 11, 18 august) la Cluj de cätre ziarul Ellenzék printre profesorii $i studentii cu functii de räspundere ai universitätii clujene. Ancheta solicita opinia acestora despre modul in care s-au incadrat studentii maghiari la universitatea romäneascä. Intrebärile formulate au fost urmätoarele: 1. Cum fac fatä sarcinilor studentii maghiari? 2. Care este relatia dintre studentii romäni $i cei maghiari? 3. Care este obligata studentilor maghiari fatä de nationalitatea lor ?i fatä de stat? 4. Cum väd viitorul studentilor maghiari in ceea ce prive$te angajarea in institutii de stat? 5. Care este diferenta dintre generata maghiarä veche ?i cea nouä? Au räspuns la anchetä Horia $tefänescu Goangä, rectorul universitätii, Nicolae Dräganu, decanul Facultätii de filologie, Constantin Marinescu, profesor de literaturä universalä la filologie, loan Lupa$, profesorul de istoria Romäniei la filologie, Romul Boila, decanul Facultätii de drept, I. C. Cätuneanu, profesorul de drept roman, Victor Stanciu, decanul Facultätii de $tiinte naturale, Alexandra Maior, profesor de fizicä teoreticä, Iuliu Hatieganu, directorul clinicilor, Dumitru Michail, decanul Facultätii de medicinä, Virgil Minescu, pre?edintele cercului stiintific studentesc la filologie, Tiberiu Cipäu, pre?edintele cercului ^tiinfific studentesc de la medicinä, Teofil Vescan, pre$edintele cercului $tiintific studentesc de matematicä ?i fizicä, Tiberiu Re'breanu, redactoral revistei studentimii románé Noi. Din räspunsurile date chestionarului anchetei rezultä cä studentii
