Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
framIntari tarAne^ti In 1922—1940 469 .19 tui jur“, pentru ca färänimea sä nu-$i poarte $i pe mai departe jalea cintecului „Murcii no§tri de aur plini, iar noi slugi pe la sträini“, sä nu räminä $i in continuare „sluji pribegi $i säraci in fara noasträ bogatä“, a?a cum au fost sub imperiul austro-ungar57. $i, intr-adevär, M. Cristea intervine prin douä petili la Ministerul Agriculturii §i la Comitetul agrar. In primul material in care a surprins bine modul cum s-au expropriat diferite terenuri ale mo§ierilor, plecind de la faptul cä acestea „in veacul trecut, prin procese nejuste, tot de la romäni“ au luat imen§ii codri pe care-i defin, trece in revistä gre§elile comise de organele de reformä .agrarä. De asemenea, a surprins bine faptul cä au fost favorizafi nu numai mo$ierii, dar §i proprietarii fabricilor de cherestea din acea zonä, ceea ce demonstreazä cä färanul „a devenit mai sträin in fara sa“ decit cei „care ne sug mäduva“. In al doilea memoriu face о criticä severä organelor de aplicare a reforméi agrare care n-au infeles sä-$i facä datoria, eludind legea sub diferite motive $i luind hotäriri in favoarea celor care au jefuit pe färani, $i in special pe cei romäni58. Ca urmare a luptei färänimii, manifestatä sub diferite forme — pétiéi, proteste, delegari, ameninfäri — ?i a intervenfiei patriarhului, in perioada 10—18 aprilie 1926, din ordinul Ministerului Agriculturii §i Domeniilor, s-а efectuat in Toplifa о anchetä care „constatä cä comuna are .dreptate“. Pe baza propunerilor fäcute se dispune, la 22 septembrie 1926 exproprierea pentru comunä a unei suprafefe de 8764 jugäre de la familiile Urmánczy, Bánffy §i Éltető §i de la Societatea anonimä pentru industria forestierä Reghin59. Cu aceasta insä nu s-а aplanat contradicfia dintre mo?ieri §i färani, din cauzä cä ambele tabere erau nemulfumite de hotäririle date de instanfele agrare. La 16 noiembrie 1926 färanii au cerut Comisiei judefene sä li se facä dreptate in sensul de a primi о suprafafä de 21.820 jugäre cu toate cä ín baza Légii agrare, avind in vedere numärul capilor de familie, ar avea dreptul la peste 40.000 jugäre pädure §i pä$une comunalä. Totusi, avind in vedere necesitatea protejärii muntilor §i codrilor acestei regiuni, sint de acord ca lotul tip sä se stabileascä la 10 jugäre §i nu la 22 jugäre cum prevedea Legea agrarä. De data aceasta, färan-ii aduc in discufii, in primul rind, Societatea anonimä forestierä din Reghin care, de?i poseda in hotarul Toplifei circa 13.000 jugäre, iar in alte comune din jur peste 30.000 jugäre pädure, totu?i „peste tot a fost mult fericitä“. Din petifia färanilor se degajä о deosebitä amäräciune din cauza modului cum cei in drept au infeles sä le rezolve doleanfele. „Cuantumul de 21.820 jugäre ar apare mult dacä nu am $ti cä aceasta о cerem pentru ?apte cätune cu locuitori in 99 % färani lipsifi de pämint bun $i cultivabil, crescätori de vite ?i oi, intr-o regiune pur de munte unde pä$unea va da piinea zilnicä a poporului $i prin care va putea infelege mai bine $i adevärata dezrobire. Credem sigur cä este un päcat social ?i о crimä nafionalä ca $ovini$tilor no$tri asupritori sä li se läse zeci de mii de ju-57 Idem, dos. 38/1923, f. 3. 58 Idem, f. 1. 5» Idem, dos. 15/1925, f. 16 §i 25.
