Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
470 TR. RUS 20 gäre contrar légii $i fára a se pärea mult, iar о intreagä comunä ca Toplita — compusä din 7 cätune — sä nu poatä avea 21.820 jugäre pä?une, adicä nici jumätate cit au acei mulfi proprietari. Cei peste 1000 doroban^i eroi care au murit in mun^ii din hotarul Toplitei, au ingrä?at acest pämint cu singele ?i viata lor, sigur nu pentru ca sä-1 stäpineascä in intregime asupritorii care i-au ucis, ci pentru cä din acest pämint sä se dea urma?ilor lor barem piinea zilnicä. Cum se räspunde la faptul cä ace?ti eroi au zäcut cäzufi prin ace?ti mun^i pinä in anul trecut cind, cu ajutorul trimis de la Bucure?ti... au fost adunari intr-un cimitir de onoare, dar acest cimitir se aflä ?i acum in pämintul proprietatea unuia dintre latifundiari (asupritor §i du?man de ieri). S-au implinit 10 ani de cind ace$ti bravi eroi ?i-au dat viata pentru noi ?i nici pämintul in care i-au ingropat nu este al nostru. Acest cimitir este chiar in una dintre pä?unile pe care о cerem acum. Marii proprietari (sträini) ín chiar fata comisiilor au numit reforma agrarä «glumä» ?i «bolijevism», iar cele spuse de noi au fost numite «sentimentalism». Grozavä durere. Räspunsul 1-ar putea da «sentimentali?tii morfi pentru dreptate». Noi cerem luminä ?i dreptate, chiar pe baze legale, chiar pe baza jertfelor reale sentimentale iji dacä acestea pot fi nesocotite atunci invocäm, barem dreptatea legalá ?i socialä. Dacä am fost persecuted ?i nedreptädii la päduri ?i ne-au fost räpiti «mundi no?tri care aur purtau» atunci cerem ca sä ni se dea baremce a mai rämas, barem mundi färä päduri, barem pä$unea“60. In noiembrie 1926 delegadi täranilor $i reprezentantii mo?ierilor au fost chemati in fafa comisiei judetene pentru a se pune capät acestui conflict ce a durat ani de zile ?i care a adus pagube täranilor. Täranii i?i reinoiesc cererea de a primi pä?unea la care au dreptul conform Légii de reformä agrarä. Mo?ierii ?i cu aceastä ocazie au cäutat sä demonstreze cä täranii n-au dreptul la pä?unea cerutä ?i cä li s-а fäcut о mare nedreptate prin exproprierea suprafetelor in anii 1923—1926. Motivul principal invocat a fost cä intre timp comuna Toplita a fost declaratä ora? (1 ianuarie 1926) ?i ca urmare nu va mai intra in prevederile Legilor agrare. $i de data aceasta comisia judeteanä a fost nehotäritä, fiind influentatä de motivul invocat de mo?ieri, ?i ca urmare a aminat pronunfarea hotäririi pinä ce va primi räspuns de la Comitetul agrar in aceastä problemä, precum ?i aprobarea pentru transformarea unor terenuri din pädurea defri?atä deja in pä?uni. Räspunsul intirzie sä soseascä ?i ca urmare tensiunea ?i nemultumirile se mentin. Ba mai mult, organele agricole in loc sä caute prin toate mijloacele a rezolva intr-un fei acest conflict, a comunicat sätenilor cä nu vor primi pä?une, indrumindu-i „ca sä-?i caute in altä parte“, deoarece pe viitor sistemul arendärilor formate va fi sistat. Li se aduce la cuno?tintä cä incepind din primävara anului 1927 nu vor mai avea voie sä introducä vitele la pä?unat in pädurile mo?ierilor. Se cere primäriei ca aceastä dispozitie sä fie respectatä ?i sä se facä „cunoscut ?i locuitorilor ca sä ?tie din timp ?i in caz de lipsä sä fie in situatia de a-?i arenda pä?uni in altä parte“. Populatia a fost „atit de eo Idem, f. 25.
