Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
468 TR. RUS Iff cadastrale gi din cartea fundarä. Criterii absolut gubrede intr-o hotärire de о importantä aga de serioasä in baza cäreia se schimbä, in bine sau räu, agezämintul economic gi social al unei agezäri cu peste 6000 de suflete. Comisiile de ocol gi jude^eanä au luat de bazä un certificat din 1922 prin care se stabilea cä ТорЩа are 1300 capi familie, neincluzindu-se insä cätunele. De asemenea, in mod gregit s-au declarat proprietätile mogierului ca fäcind parte din zona de ges. „Se vede cä membrii celor douä comisii — aratä acelagi inspector — care au declarat aceastä mogie din hotarul comunei ТорЩа romänä de mogie de ges sint sträini cu desävirsire de existenta celor douä mari gtiinte geológia gi pedagógia... fiindcä numai aga se explicä cä au putut da asemenea hotäriri“55. In cadrul dezbaterilor din cele douä comisii delegatii sätenilor au fost simpli figurandi, doar pentru a se indeplini о formalitate cerutä de lege. Studiindu-se procesul-verbal al comisiei de ocol in care sint trecute dezbaterile din gedinta respective, de exemplu, se poate observa destul de ugor cä numai proprietarul a vorbit. Abia la sfirgitul procesului-verbal se pomenegte de delegatii care au participat la dezbateri; a fost о participare fizicä, deoarece vocea täranilor neapärati gi nereprezentati de nimeni abia s-а auzit. La 22 martié 1924, Comitetul agrar, avind in vedere concluziile unor specialigti conform cärora mogia este in regiune de munte, opiniazä a se expropria „toatä partea intrecätoare a terenului cultivabil peste 50 jugäre plus 25 jugäre cuvenite proprietarului gi fiului agronom“. Referitor la pägune opiniazä ca sä nu se läse nici о suprafafä proprietarului. intrucit acesta nu are vite proprii, iar cele ale personalului folosesc plaiurile din pädure. Opinia respectivä a devenit hotärirea Comitetului agrar din 22 martié 1924. Aceastä solutie n-a rezolvat insä situatia creatä. täränimea continuind sä lupte, pe toate cäile. pentru a i se face dreptate. Problema n-a fost solutionatä gi datoritä faptului cä gregit s-а procedat gi in ceea ce privegte exproprierea unor suprafete proprietatea altor mosieri. Avem in vedere, de pildä, exproprierile fäcute de la Domeniul Bänffy din care s-а expropriat pentru tärani „aproape numai teren dat deia spre exploatare firmelor sträine“ ceea ce inseamnä cä indreptätitii urmau sä primeascä „päduri färä päduri“ gi sä pläteascä cu „báni pata terenurile neproductive“ care „trebuiau de fapt sä fie impädurite“56. In aplanarea conflictului dintre tärani gi mogieri au intervenit autorität.ile judetene gi centrale care, in toamna anului 1925, hotäräsc ca sä se acorde comunei incä о suprafatä de 650 jugäre päsune, hotärire cu care täranii n-au fost de acord. De aceea, comuna apeleazä la 8 februarie 1926 la aiutorul lui Miron Cristea. In memoriul inaintat, dupä ce se aratä situatia prea in care se aflä Toplita ca urmare a modulul defectuos in care s-а fäcut exproprierea, täranii cer indreptarea dureroasei real i táti create pentru a scäpa „poporul din ghiarele vampirilor care sug mäduva aces-55 Idem, f. 55. 5« idem, dos. 22/1928, f. 69.
