Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
17 frAmIntari tärane$ti in 1922—1940 467 deplasat la faja locului reu$ind „sä convingä pe locuitori sä se retragä din pädure“ dupä ce le-а promis cä in cel mai scurt timp li se vor face dreptate. Täranii au amenin^at insä cä in cazul in care nu se rezolvä aceastä problema „vor intra din nou cu for^a in pädure“. Pentru a preintimpina izbucnirea unui conflict deschis s-а sesizat parchetul §i s-a blispus „concentrarea de forfe“ in comunele din Valea Mure$ului superior52. Aceasta deoarece in zona respectivä „devastärile de päduri au luat dimensiuni a?a de mari incit este de temut cä acestea vor putea produce un dezastru“53 *. Tocmai datoritä acestor acfiuni, autoritäre au fost nevoite sä rezolve, in cele din urmä, о parte din doleanfele färänimii in conformitate cu prevederile Légii de reformä agrarä. In hotarul Topli^ei i?i aveau proprietate о serie de mo?ieri a cäror suprafete, in decursui anilor, s-au märit incontinuu ca urmare a acaparärii de cätre ace$tia a loturilor detinute de tärani. Conform recensämintului din 1910, о suprafatä de 39.502 jugäre, adicä 65% din intreg hotarul comunei, era de^inut de 22 proprietari cu peste 100 jugäre. Dintre aceste suprafefe cele mai intinse erau in posesia mo$ierilor Urmänczy Jeromos (11.573 jugäre), baron Bánffy (7.548 jugäre) $i Éltető Albert {1279 jugäre) precum $i in proprietatea Societätii de plutärit din Reghin (13.839 jugäre). О parte din aceste suprafe(e au cäzut sub imperiul Légii de reformä agrarä, expropriindu-se in perioada 1922—1924 0 intindere de 1423 jugäre teren arätor pentru tärani, 10.430 jugäre pädure ?i 655 jugäre pä$une pentru comunä. Avindu-se in vedere cä in baza unor date statistice din 1913 comuna Toplita „situatä in cräpätura unor munfi“ avea 6.056 locuitori (4.133 romäni; 1.382 unguri; 34 germani; 420 evrei $i 87 alte nationalitäfi) care dejineau numai 35 % din hotarul comunei, unii neavind nici un lot de pämint ori posedau suprafefe minuscule, täranii au fost profund nemul(umiti de felul cum autoritäre au ínteles sä aplice prevederile Légii de reformä agrarä. In mod normal se impunea a se expropria pentru comunä peste 30.000 jugäre pädure §i pä$une. Comisiile de ocol $i judeteanä au lucrat insä din birou ?i au luat ca bune datele declarate de mo$ieri. „Este foarte simplu de inteles — se aräta in raportul inspectorului general insärcinat cu aplanarea conflictului dintre färani iji mosierul Urmänczy — de ce proprietarul vine ?i declarä in §edinta publicä inexactitatea datelor din cartea funduarä $i foile cadastrale referitoare la mo?ia sa, fiindcä este profund convins cä printr-un control serios $i aplicat cu severitate, aceste date i-ar fi defavorabile. Atit comisia de ocol cit $i cea judeteanä ?i-au fäcut toate lucrärile numai din birou“5'*. Aceasta-i realitatea: nici un membru al celor douä comisii nu s-а deplasat la fafa locului a$a cum au cerut täranii si nu s-а stabilit prin nici un act de expertizä situatia de fapt a mosierilor ce urmau a fi exoropriafi. Datele folosite de instanfele agrare au fost imaginare, stabilite dupä informatu nesigure, culese la voia intimplärii ori luate din inexactele foi 52 Idem, i. 31. »a Jdem, dos. 38/1923, f. 59. 8* Idem, f. 65.
