Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
9 frAmTntAri tArAne$ti In 1922—1940 455 ritätile agrare au finut cont de aceastä situate. In baza articolelor 24 §i 32 din Legea de reformä agrarä care prevedeau cä acolo unde interesele economice о cer vor putea fi expropriate, cu avizul organelor silvice $i cu aprobarea Comitetului agrar, $i päduri pentru a fi transformate in pä§une, s-а trecut la crearea de pä?uni comunale. La inceputul anului 1924 autoritäre silvice judetene au propus care anume pärfi din suprafe^ele impädurite sint proprii pentru transformare ín pä$uni comunale. Nu s-а avut insä in vedere, ceea ce va constitui de fapt obiectul nemultumirilor färanilor, cä in afarä de aceste suprafete \äranii foloseau §i alte loturi incä din 1919 in sistemul arenzilor formate, motivind cä о parte din acestea sint acoperite cu päduri tinere. Sub presiunea läranilor care molestau autoritäre pentru intirzierea rezolvärii doleantelor lor, Consilieratul agricol judetean solicitä, in februarie $i iunie 1926, Comitetului Agrar rezolvarea in mod favorabil a cererilor comunelor din zona muntoasä a judetului. Comitetul Agrar a fmut cont numai in parte de punctui de vedere al autoritäfilor agrare locale, in sensui cä a dispus, in acela$i an, exproprierea intinderilor de pädure preväzute in opiniile silvice pentru a servi ca pä$une localitätilor Lunca Bradului, Stinceni, Deleni $i Idicel, cu condifia ca aceste suprafete sä räminä pä$uni impädurite, ceea ce a fäcut ca täranii care a$teptau rezolvarea cererilor „ce zac prin vre-o arhivä rätäcitä“ sä se „agite la väzul nedreptätilor ce li se fac“13. Astfel de pä$uni comunale trebuiau insä constituite pentru 22 de localitäti de pe Valea Gurghiului ?i 40 de a?ezäri din bazinul Mure$ului superior. Hotäririle autoritätilor agrare de creare a päsunilor comunale pe baza suprafetelor expropriate n-au putut fi traduse in practicä deoarece atit autoritátile silvice cit $i unele comune n-au fost de acord cu confinutul lor. Comunele in cauzä considerau cä in baza Légii de reformä agrarä si avind in vedere cä ocupa^ia principalä a sätenilor о constituie cresterea vitelor, au dreptul, in raport cu numärul capilor de familie, la suprafete mai mari, aceasta cu atit mai mult cu cit in zona respectivä s-au expropriat intinse päduri. Autoritäre silvice se impotriveau transformärii tuturor acestor suprafete in pä§uni comunale pe motivul cä cele douä instante agrare — Comisiile de ocol ?i judeteanä — n-au tinut cont in luarea hotäririlor de expropriere de avizele silvice a$a cum prevede legea. Din aceastä cauzä, au inceput procese nesfir§ite pentru clarificarea acestei probleme, perioadä in care täranii n-au putut beneficia de prevederile légii agrare. Comunele de pe Valea Gurghiului au avut de infruntat opozitia autoritätilor silvice care administrau intinsele päduri proprietatea statului, iar cele din Valea Mure$ului rezistenfa mo^ierilor maghiari care nu doreau sä renunte la aceste päduri cu atit mai mult cu cit unii din ei erau si beneficiari ai unor intreprinderi forestiere. Situatia cea mai criticä au avut-o comunele din cele 22 a?ezäri de pe Valea Gurghiului a cäror locuitori in marea lor majori täte erau crescätori de animale ?i täietori de lemne. Primele suprafete destinate pä$unilor comunale au fost expropriate in perioada 1924—1925, in intindere 13 Glasul poporului, 3 aprilie 1924.
