Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
456 TR. RUS 6 de 4.298 jugäre, pentru localitä^ile Adrian, Ca$va, Gläjäria, Gurghiu ?i Ibäne$ti, revenind pe cap de familie 3,5—5,5 jugäre. Impotriva hotäririi comisiei de ocol Reghin, Ocolul silvic Lapulna face apel motivind cä exproprierea s-а fäcut „intr-o completä necunostin^ä de cauzä, din birou §i färä a cerceta dacä terenul impädurit permite sä fie transformat in pä?une“14. Casa Autonomä a Pädurilor statului a cerut anularea hotäririlor comisiei de ocol ?i sistarea exproprierii de női suprafe^e din Domeniul silvic Gurghiu, invocind motivul cä in aceastä zonä unde statul dispune de о fabricä pentru industrializarea lemnului ?i о cale feratä ре о intindere de 80 km, industria forestierä va lua о mare dezvoltare ceea ce va „servi interesül general al statului ?i in special interesül locuitorilor vecini pentru a le procura de lucru, a le vinde materiale cu preturi tarifare etc.“. De asemenea, aduce ca argument faptul cä in aceastä zonä $i-a construit proprietäfi „Curtea Regalä care a ob^inut din partea statului dreptul de vinätoare“15. La rindul ei, Directia regionalä Cluj s-а opus constituirii de pä$une pentru unele comune din Domeniul Gurghiu, motivind cä in felül acesta se va „ajunge sä nu ne mai oprim cu exproprierile ?i sä facem cadouri din averea statului pinä cind nu va rämine nimic statului care are obligatiuni ?i fatä de ceilalti locuitori care nu sint in preajma pädurilor, dar care au nevoie de lemne ce nu se pót lua decit din pädurile ce se cautä a fi distruse cu atita u$urintä“16. Primii care $i-au manifestat protestul impotriva tergiversärii aplicärii hotäririlor de constituire a pä?unilor comunale prin care „populafia ar putea sä se mai intäreascä cu ceva“ au fost locuitorii din Ca?va, Chiherul de Jos ?i Ibänesti, considerind cä „avantajul oferit de reforma agrarä a rämas simplä teorie“, „promisiune neindeplinitä“17. Cererea comunelor din Valea Gurghiului „?icante din partea organelor silvice“ este sprijinitä de cätre Comisia judefeanä care solicitä judecarea de cätre Comitetul agrar, intr-un timp cit mai scurt, a tuturor „cererilor de revizuire ce mai sint pendinte de Domeniul statului Gurghiu“18. Era о chestiune de echitate ca aceste cereri sä se judece cu precädere dupä ce atifia ani de asteptare. pentru ca „nenorocitele comune sä ajungä cit mai curind posibil in stäpinirea intinderilor de päduri expropriate“. Totu?i abia in 1930 Comitetul agrar a luat in discufie aceastä problemä, promifindu-se cä se va „judeca cu precädere aceastä cauzä“19. Expertiza efectuatä de cätre delegatul Comitetului agrar a fost insä „in flagrantä contrazicere cu exproprierea fäcutä, contrarä intereselor comunelor“; färä a consulta comunele $i autoritäre judefene, exper^ii au considerat ca suficiente suprafefele expropriate pinä la acea datä. Din raportul prefectului Mure? adresat Ministerului Agriculturii $i Domeniilor, rezultä cä delegatul Comitetului agrar nu s-а deplasat la fafa locului ci a trimis un 14 Arhivele Statului Bucure?ti, fond Reforma agrarä din 1921, jud. Mure$, dos. 9/1927, f. 283. *5 Idem, fond Comitetul agrar, jud. Mure$, dos. 12/1930—1931, f. 65. 18 Idem, fond Reforma agrarä din 1921, jud. Mure?, dos. 28/1930, f. 23. 47 Idem, fond Comitetul agrar, jud. Mure?, dos. 1/1929, f. 26. is Idem, fond Reforma agrarä din 1921, jud. Mure?, dos. 28/1930, f. 4. 19 Semänätorul, 20 aprilie 1920.
