Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
454 TR. RUS 4 intre acestea ?i organele agricole judetene. Din confinutul acestor cereri se degajä nu numai amäräciunea celor care intr-un fei sau altul n-au beneficiat, pe mäsura sperantelor, a a$teptärilor, de reforma agrarä, dar ?i hotärirea lor de a trece la acrium deschise, directe. Deoarece s-au adresat nu numai autoritájilor locale ci, ín cele mai multe cazuri, celor centrale, se poate afirma cä aceste nemultumiri erau indreptate §i impotriva claselor dominante. ln afarä de „multitudinea de reclamari in legäturä cu aplicarea reforméi agrare“, materialele documentare atestä „dese conflicte intre proprietari $i tärani“ care „ating chestiuni in legäturä cu ordinea publicä“8. Cu toate cä exista о stare de fierbere generalä in a?ezärile judetului de la cele din luncile roditoare pinä la cele a$ezate in creierul mundior, totu?i prefectul pentru a nu atrage asupra lui minia superiorilor a dezinformat Ministerul de Interne, raportind cä peste tot este liniate. „Spiritui populafiei in judef este lini$tit. Plingerile din partea täranilor, ce prive$te improprietärirea, se inainteazä foarte rar; s-au ivit numai citeva cazuri $i cind de comun acord cu d-1 consilier agricol am luat numai decit mäsurile necesare pentru acoperirea neajunsurilor §i lini$tirea sufletelor“9. Adevärul e cu tótul altul: incä din momentul inceperii lucrärilor de expropriere, documentele semnaleazä nemultumiri ale täranilor datoritä gre?elilor sävir$ite de instantele de aplicare a legislatiei agrare sau a abuzurilor care s-au manifestat in unele cazuri. Din multitudinea exemplelor oferite de materiale arhivistice ne vom opri numai asupra celor mai semnificative främintäri §i care reflectä realitatea satelor judetului, fie cä e vorba de perioada „celor zece ani de domnie a zbirilor liberali ?i averiscani“10, fie de perioada de dupä 1929. Este vorba de nemultumirile täranilor §i comunelor, in marea lor majoritate romäne?ti, de pe Mure$ul superior ?i Valea Gurghiului $i care infirmä afirmatiile unor autori burghezi cä efectul cél mai mare al reforméi agrare de pe urma cäruia au decurs celelalte „a fost inläturarea contaminärii §i bol$evizärii masei täräne^ti“11. Locuitorii din a$ezärile zonelor muntoase erau con^tienti cä datoritä lipsei de pämint arätor nu vor putea fi improprietäriti cu loturi de culturä. De aceea, ei a^teptau ca intinsele pä$uni alpine ?i codrii secular! care incä din vechime le apartineau, sä treacä in stäpinirea lor. Aceastä a$teptare era justificatä deoarece majoritatea locuitorilor zonei muntoase nu aveau „decit prea putin pämint de hranä, iar altii nu au nici locul trebuitor pentru clädirea unei case de locuit cit de modestä“ din care „cauzä träiesc la un loc cum pot in strimtoare cu alte familii“12. In general autoe Arhivele Statului Bucure?ti, fond Ministerul de Interne, dos. 522/1922, f. 183.. » Arhivele Statului Tirgu Mures, fond Prefectura judetului Mures, arhiva prefectului, dos. 108/1923. 10 Arhivele Statului Bucuresti, fond Comitetul agrar, jud. Mures, dos. 20/1926, f. 59. 11 C-tin C. Damian, Reforma agrarä din 1918—1921. Studiu social-economic,. Bucuresti, 1928, p. 67. i* Arhivele Statului Bucuresti, fond citat, dos. 28/1923, f. 3.
