Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
3 FRAMlNTARI TARÄNE$TI IN 1922—1940 4ЭЗ comparare cu anii anteriori, ac^iunile ?i främintärile täräne?ti au fost intr-un numár mai mic, totu?i ele au avut ín unele cazuri un caracter deschis, violent, ?i о duratá índelungatá. Främintärile täräne?ti din jude^ul Műre? au cunoscut douä etape. Príma este legatä ?i coincide cu perioada pinä la definitivarea lucrärilor de reformä agrarä §i are ca träsäturä specificä lupta pentru efectuarea corectä a lucrärilor de expropriere ?i improprietärire in scopul primirii pämintului promis, precum ?i impotriva abuzurilor sävir?ite de cei investiri cu aplicarea Légii de reformä agrarä. Pentru un numär mic de сопите aceastä perioadä se terminä in anii 1926—1927, cind guvernul а declarat reforma agrarä terminatä; pentru alte a?ezäri, si in special pen- Lru cele din zona de munte, aceastä perioadä merge pinä in anii 1933— 1934, avindu-se in vedere cä la aceastä datä, in majoritatea acestor comune, lucrärile de expropriere ?i improprietärire au fost declarate terminate. A doua etapä se caracterizeazä prin lupta täranilor pentru pästrarea pämintului primit prin reforma agrarä, pentru inläturarea unor urmäri nefaste ca urmare a abuzurilor sävir$ite de organele de aplicare a legisla^iei agrare. Aceste nemultumiri au fost determinate, in cele mai multe cazuri, de faptul cä nu toti täranii au fost satisfäeuti de pe urma reforméi agrare. Nemul^umirile täranilor cunosc о curbä ascendentä, culminind cu främintärile din perioada 1929—1933, expresie a inräutätirii situa^iei lor ca urmare a crizei economice ce s-а manifestat cu tärie $i in judetul Mure?. Formele sub care s-au manifestat aceste nemultumiri sint multiple, mergind de la Proteste individuale pinä la ocuparea cu forta a päminturilor pe care täranii considerau cä trebuiau sä intre in posesia lor prin reforma agrarä. Cea mai räspinditä forrná a nemultumirilor täranilor constä in petitiile individuale sau colective ce au fost adresate organelor locale sau centrale, in unele cazuri, chiar regelui sau Parlamentului. ín aceste petitii ?i cereri, plingeri ?i memorii, täranii demascau, pe de о parte, abuzurile autoritätilor, a celor insärcinati cu aplicarea prevederilor Légii agrare, iar pe de altä parte, solicitau intrarea ín drepturile ce le sint garantate prin aceastä lege. „$i azi ca in toate zilele —aräta un ziarist din Reghin — coridoarele ?i curtea Ministerului de Agriculturä sínt pline de tärani din toate pärtile care cautä dreptate, ?i ea se pare cä s-а inecat in pivnitele färä margini ale ministerului. Ti jale cind vezi aceste fete supte de mizéria in care se zbat acasä, cum pierd zile intregi ca sä poatä vedea pe domnul ministru §i sä-?i poatä supune jalbele ce le au“7. Numärul acestor petitii este impresionant, fiind expediate din toate colturile judetului de cätre tärani sau in numele acestora, de cätre primäriile comunale. De fapt, in perioada de aplicare a légii de reformä agrarä se observä in multe cazuri, in special in ceea ce prive?te exproprierea proprietätilor mo$iere?ti pentru constituirea de pä?uni comunale, о solidaritate intre tärani §i conducerea primäriilor comunale, precum §i 7 Glasul Poporului, 22 noiembrie 1923.
