Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
452 TR. RUS 2 „interesele vitale ale popula^iei noastre“ este strins legatä de desävir?irea unitä^ii nationale, cä färä realizarea momentului Unirii ei ar fi continuat sä räminä sub apäsarea grea a grofilor, baronilor ?i altor exploatatori. „Nádejdea о mai avem — se sublinia intr-un memoriu al comunei Topli^a — numai in räsäritul nostru, Románia mare, cäci prin reforma agrarä se prevede adevärata noastrá dezrobire din ghiarele asupritorilor care sugeau seva viejii poporului nostru cu adeväratä orgie de vampiri... Cimitirul eroilor din comuna noasträ cuprinde pe cei peste 1000 eroi care päräsind lini?tea vetrelor lor familiare din intreg cuprinsul Patriei mame, au alergat sä sfarme blestemata grani^ä ce ne despär^ea ?i sä scuture catu?ele jugului robiei sub care gemeau; au plecat ca sä ne aducä libertatea prin eliberarea mo?iilor strämo?e?ti, iar pe altarul acestei opere au adus ca jertfä tot ce au avut mai scump — via^a lor — §i au ingravat pämintul acestui hotar cu trupul §i singele lor. Aceste scumpe jertfe ne-au adus ziua cea mare, libertatea ce о a$teptäm de atitea veacuri. Din rodul jertfelor acestor eroi — $i a celor atitea suté de mii — a räsärit reforma agrarä ca о dreaptä räsplatä a poporului román. Legea reforméi agrare a räsärit astfel din cele mai scumpe jertfe, din cele mai mari suferinfe, ca cel mai mare act al dreptäfii sociale ?i nationale“4. Fiind convinci de faptul cä interesele lor vitale se vor infäptui numai prin rezolvarea principialá a drepturilor precizate prin reforma agrarä, „care a fost creatä de marele ideal national“, ^äranii cereau ca prevederile ei sä fie aplicate „in sensul interpretärii legiuitorului ?i ca о dovadä a dezrobirii neamului“5. Binefacerile reforméi agrare apäreau §i mai pregnant pentru ^ärani, atunci cind fäceau о comparare intre ce a fost inainte de 1918 $i situafia in care se aflau dupä primirea, prin improprietärire, a loturilor care in cursul anilor le-au fost furate de cei puternici. ín zona de munte, de pildä, in trecut, oamenii se hräneau cu fäinä de coceni, amestecatä cu fäinä de mäcie?e; cind aveau citeva kilograme de mälai, pe care le aduceau de departe, in spate, pentru a le ajunge un timp mai índelungat, nu le fäceau mämäligä, ci cir. „Azi tráim zile bűne ?i fericite — sublinia un bätrin din Hodac. Nu sintem ?i nu vom putea fi destul de recunoscätori fa^á de aceia care au ?tiut sä ne imbunätäfeascä soarta, sä ne scoatá la liman“6. Täränimea a aj uns deci sä se convingä cä reforma agrarä e о mare binefacere atit pentru ei cit ?i pentru intreaga natiune. Cu toate acestea, materialele arhivistice studiate eviden^iazä existenta in jude^ul Mure? in perioada de dupä 1921, a unor nemul^umiri ?i främintäri j.äräne?ti cauzate, in prímül rind, de modul cum s-а in^eles, in unele cazuri, sä se aplice Legea de reformä agrarä. Aceste nemulfumiri demonstreazä, in acela?i timp, cä efectuarea exproprierii ?i improprietäririi n-a constituit un proces lin, ci s-а desfä?urat in condi^iile unei permanente lupte de clasä, expresie a setei de pämint a färänimii. De?i in 4 Arhivele Statului Tirgu Mure?, fond Comlsiq de exrtrooriere ?i Improprietä- - rire a faranilor din jud. Mure?, 1922—1940, dos. 309/1927—1929, f. 1. 5 Idem. 6 Semänätorul, (Reghin), din 20 august 1930.
