Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
446 M. STIRBAN 36 zul märfurilor agro-alimentare — de prohibire, mäsuri considerate necesare intr-o perioadä de tranzi^ie, spre a stävili unele abuzuri manifestate mai ales in comerjul exterior. Semnificative sint pentru ilustrarea acestei stári de lucruri citeva pasaje dintr-un ordin al seeretariatului general de la Cluj, din 2 iunie 1920. Sesizat de cätre Ministerul de Interne cä zilnic pornesc din Transilvania spre Viena trenuri incärcate cu vite, comercializate prin incälcarea normelor in vigoare atunci, ilegal, prin prejudicierea intereselor populafiei transilvänene, impiedicind, in acela§i timp, refacerea economiei nationale, Secretariate General de la Cluj a cerut prefectilor de judete luarea unor mäsuri severe in problema comerfului cu vite, practicat prin incälcarea legilor, oprirea oricärui transport de vite in afara granitelor. Se reanimierte cä de fapt incä prin ordinul numärul 20.409 din 22 mai 1920 s-а dispus „ca nici о vitä sä nu mai treacä peste grammá, cunoscind cä, in ce priveste comer^ul exterior ?i interior, trebuie sä se respecte dispozi^iunile date numai de Ministerul de Industrie §i Corner^ din Bucuresti, singurul in drept — se sublinia in ordinul citat — a aviza in aceastä problemä“160. Aceastä mäsurä era izvoritä dintr-o neeesitate mereu prezentä si de о actualitate bine in^eleasä, aceea de a gräbi procesui desävir$irii unitä^ii §i sub aspectele sale legislativ-administrative, iar revenirea asupra acestei idei printr-un nou ordin inseamnä existen- Öa unor cazuri de incälcare a legilor, menite a contribui la desávir§irea prccesului de unificare §i sub aspectele amintite. Fafä da problema exportului de vite s-au exprimat in general d~uä opinü. Ziarul „Voin^a“, de pildä, s-а aläturat §i a sprijinit actiunea de oprire a comer^ului exterior de vite. A adus drept argument situajia §eptelului de animale, foarte redus in urma räzboiului, pe teritoriul vechii Bomänii. „Vitele din Ardeal — scria la 11 noiembrie 1920 ziarul amintit, gäsesc pia^a cea mai sigurä de desfacere in interiorul tärii pustiitä de ocupa^ia nemteascä, indatä ce vremurile grele prin care trecem, vor ingädui refacerea tirgurilor noastre“’61. Re unoscindu-se §i accentuindu-se valoarea acestei tendinee, prezentä dint tdeauna, de altfel, in istoria Transilvaniei, paralel §i färä a exclude соmerőül intre provinciile tärii, ci dimpotrivä, sprijinind amplificarea acestuia, s-а exprimat §i dorin^a extinderii comerpilui cu vite in afara granitelor, in scopul valorificärii acestora. „Populatia cere export pentru a-?i valorifica vitele — se spunea in multe buletine agricole intocmite de agronomii regionali ai judepilui Bistriöa-Näsäud, in primävara anului 1921162. Ziarul „Patria“, mergind pe a eea$i linie, a pus pe seam a secetei din anul 1920, precum ?i pe seama „in hiderii granitelor pentru export“, „о cädere a pre^ului vitelor“, ceea ce a mic?o-161 Gazeta Oficialä a jud. Mure?—Turda, nr. 10, din 14 iulie 1920, p. 4. 161 „Vointa“ din 11 nov. 1920, p. 1. 162 Arhiv. St. Bistrita, C. a. j. Bistrifa-Näsäud. d. 90/1921, p. 12.
