Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
35 SITUATIA TARANIMII TRANSILVANENE In 1919—1921 44& ?i externá, au fost preferate de färanii transilväneni in locul celor necerute de cumpärätori. Productile agricole otyinute in aceea$i vreme au oscilat $i ele si n-au fost pe deplin multumitoare, pe deplin favorabile procesului de refacere economicä. Au contribuit cu precädere la aceastä situate eonditiile climaterice nefavorabile, des amintite in rapoartele consilierilor agricoli155. Conditiile grele existente, a$a cum le läsase räzboiul, obligau täranii din toate provinciile tärii sä munceascä mult, fára a putea fi räsplätitä munca lor dupä cum s-ar fi cuvenit, cu о recoltä bogatä. Apoi, bucatele, cum li se spuneau cerealelor, asa putine eite erau, mai fuseserä impärtite de cätre täranii säraci sau mijlocasi cu burghezia satelor ori cu mo§ierimea, restituind acestora imprumuturile fäcute de nevoie, in timpul iernii156. Lipsa uneltelor §i a ma§inilor agricole a contribuit, de asemenea, la obtinerea unor recolte mai putin multumitoare. Muncile agricole au continuat sä se desfä§oare cu uneltele traditionale, iar in absenta unui inventar nou, modern, träsätura dominantä pentru gospodäriile täräne?ti, pitice, mici ?i mijlocii, $i in bunä parte, chiar pentru burghezia säteascä, a rämas cultura extensivä, de§i s-а vorbit de necesitatea extinderii agriculturii intensive. Este un merit al agrarienilor románi de dincoace de Carpali sau de peste munti cä au inteles, in marea lor majoritate, oportunitatea acestui deziderat mai vechi al ínainta§ilor. El a rämas neimplinit sub forma generalizärii sale in perioada cercetatä de noi, dar n-au fost excluse nici in acea vreme tendintele, incercärile §i chiar unele realizäri, in regiuniie de §es, mai ales. О situate mai bunä a prezentat §eptelul de animale. El a crescut, sub raport numeric, de la an la an in perioada 1919—1921. Totálul vitelor din Transilvania s-а ridicat in anul 1920 la 6.353.200, cu 113.808 mai mult decit in anul precedent157, ceea ce a insemnat un spor general de aproape 2%158. Efectivul inregistrat in anul 1921 era putin inferior célúi din 1914 si sporit mult fatä de anul 1920159. Cre$terea numericä, ce a insemnat refacerea septelului de animale din Transilvania intr-un timp relativ scurt, a avut loc in conditiile unor aproape generale §i constante lipsuri de nutre^uri furajere, necesare intretinerii animalelor in timpul iernilor. Aceastä situate a dus, in mod firesc, la о instabilitate a preturilor de vinzare a vitelor pe piata internä de la о regiune la alta §i chiar in cadrul aceleia§i regiuni, aceleia$i localitäti, de la un tirg säptäminal la altul. Comertul interior a fost apoi mult influentat §i de mäsurile luate in legäturä cu exportul de vite. S-au luat mäsuri in general atit pentru comertul interior de vite, cit §i pentru cel exterior — ca §i in ca-155 Buletinul Agriculturii, 1922, vol. II, nr. 4—6, pp. 97—100. 156 Arhiv. St. Bistrita, C. a. j. Bistrifa-Näsäud, d. 37/1920, p. 10. 157 „Patria“ din 17 august 1921. p. 3. 158 Buletinul Agriculturii, 1921, vol. II, nr. 7—8, p. 142. 159 Ibidem., pp. 114—115.
