Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
444 M. 5TIRBAN 34 zäpadä146. In conditiile amintite, suprafetele insämintate cu griu in Transilvania, din toamna anuiui 1920, nu au fost pe mäsura a§teptärilor147. Guvernu] a promis asigurarea necesarului de séminké in primävara anuiui 1921, a gríului mai ales, pentru acoperirea pierderilor din toamnä148 §i a cerut, in acela§i timp, sporirea suprafefelor cultivate cu porumb149. In general s-а ajuns in tomna anuiui 1920 §i primävara anuiui urmätor sä se cultive cereale in Transilvania istoricä §i in Banat ре о suprafatä de 2.154.565 ha, ceea ce insemna 87,31% din totálul culturilor, cu 36,77% mai mult decit media aniilor 1910—1914150. Era vorba de о evidentä cre§tere a ponderii culturilor cerealiere. In ce prive§te producfia de cereale a anuiui agricol 1920—1921, in Transilvania §i Banat, s-а ajuns, la griu, 9.078.205 hl; cu о recoltä medie de 11,7 hl la ha; la secará, 1.715.316 hl §i respectiv 12,4 hl; la orz 1.833.543 hl cu 10,9 hl la ha, la ováz, 4.690.416 hl §i 16 hl la ha; la porumb 8.277.168 hl cu 10,6 hl la ha151. Producfia gríului pe intreaga tará152 a crescut comparativ cu anul precedent, Transilvania ocupínd locul dói. A crescut, de asemenea, producfia mijlocie la ha §i greutatea sa hectolitricá, cele mai grele gríne recoltindu-se ín Transilvania. Au scázut, in schimb, producible obR- nute la secará, orz, ováz §i porumb. Porumbul a dat cea mai slabä recoltä din ultimii 15 ani, reprezentind abia 61o/0 din productia de porumb a anuiui 1920153. Luatá in ansamblu, productia agricolá din Transilvania din anul agricol 1920—1921 a fost consideratá de contemporani mai buná decit ín restül provinciilor románesti. Crescuse, de fapt, $i suprafefele culturilor cerealiere din Románia ín totalitatea lor fatá de anul agricol precedent, de la 8.304.084 ha la 10.042.898 ha154. Oscilatiile intilnite in suprafetele cultivate cu cereale in generál in perioada cercetatá de női au fost determinate a?a cum susfine §i intreaga literaturä agrarä istoricä din epocá, de factorii climaterici, ce au acfionat nefavorabil in perioadele optime de insäminfare §i au determinat schimbári in suprafefele culturilor traditionale, acestea neputind fi insämintate la timp, din cauza vremii $i in másura dorit^ Lipsa seminfelor, apói urmárile social-economice ale rázboiului, in a'nsamblul lor s-au adáugat ca factori ce au influenfat, de asemenea, culturile alese ?i suprafefele lor. Nu poate fi neglijatá nici influeiRa comertului. Culturile cerealiere solicitate si mai bine plátite pe piafa intemá 146 Arhiv. St. Bistrita, C. a. j. Bistrifa-Näsäud, d. 68/1920. 147 ,,Vo:nta“ din 4 decembrie 1920 §i 2 ianuarie 1921. 148 Ibidem, din 16 decembrie 1920, p. 3. 149 Ibidem, din 6 ianuarie 1921. p, 3. 150 I.Georgianu, Románia agricolá in anul 1921—1922, in Analele Statistice economice, 1923, 6, nr. 1—2, p. 57. 151 Ibidem, 1922, 5, nr. 5—6, p. 85. 152 Cf. Date, ín Relapii agrare..., p. 297. 153 Buletinul Agriculturii, 1922, vol. II, nr. 4—6, pp. 97—100; „Patria“, din G íulie 1921, p. 1. 154 M. Filotti, Statistica suprafepelor Insemínfate in Románia ín anul agricol ..1920—1921, pp. 69—70; 'Relapii agrare..., p. 297.
