Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
31 SITUATIA TARANIMII TRANSILVANENE In 1919—1921 441 cembrie 1919, 20 vagoane de griu pentru semänat §i ccnsilierul agricol de la Turda pentru judeful Mure§—Turda126 * 128. Exemplele amintite pot fi completate §i cu altele. Din toate se desprinde nevoia unor cantitäfi mari de séminké ?i ideea cä о toamnä säracä a generat serioase griji in problema asigurärii cantitäfilor de seminfe necesare. Mersul vremii se pare cä incä a influenzát in räu mersul lucrärilor agricole. La un ordin telegrafic al Ministerului Agriculturii de la Bucure^ti, Resortul agriculturii comunica la 27 octombrie 1919 cä s-а semänat foarte pufin, abia 80.000 ha de pämint, din cauza secetei indelungate. Condifüle erau mai bűne insä la data expedierii telegraméi §i se intrevedea sporirea lor. „Ploile cäzute ín ultimul timp — se aräta in telegramé — favorizeazä efectuarea aräturilor de toamnä §i se lucreazä cu febrilitate in toate judetele“129. О lunä mai tirziu, la 26 noiembrie, о altä telegramé, expediatä in 19 exemplare, spre consilierii agricoli ai Transilvaniei fäcea un nou apel pentru intregirea culturilor de toamnä, avind in vedere timpul favorabil unor asemenea lucräri130. Cu eforturi sporite mereu §i pretutindeni, in condifii climaterice neprielnice dezvoltärii optime a agriculturii si cu urmäri economice ale räzboiului incä nedepäsite, s-а ajuns in vara anului 1920 la о producfie de 22 milioane hl sau 167.000 vagoane de griu. Transilvania a oeupat locul trei cu 3.110.000 hl (47.165 vagoane). De?i productia de griu nu a atins nici in acest an necesarul intern, evaluat la cca. 200.000 vagoane, nu s-а importat griu ci, dimpotrivä, s-au exportat „citeva mii de vagoane, pentru acoperirea obligafiunilor statului fafä de sträinätate“131. Din secarä s-а obfinut in 1920 3.410.000 hl sau 24.000 vagoane, Transilvania ocupind locül doi pe provincii cu о productie de 5.500 vagoane, dupä Basarabia. Pämintul mai slab al Transilvaniei $i clima sa mai asprä erau prielnice acestei culturi §i special i^tii agrarieni au lansat chemarea de a se extinde aid mai mult aceastä culturä132. Producfia totalä de orz pe íntreaga farä, a fost in vara anului 1920 de 30 milioane hl (147.200 vagoane orz), Transilvania situindu-se pe locul trei, dupä Basarabia §i vechea Romänie cu 1.527.000 hi (9.670 vagoane). Buletinele vremii aratä cä orzul románesc a fost mult cäutat pe piafa externä §i valorificat la prefuri superioare griului, deoarece nu fusese supus mäsurilor restrictive, preful derivind din cerere. Considerat ca al treilea produs al agriculturii cerealiere — ca intindere cultivatä, producfie obfinutä $i ca valorificare pe piafa externä — indemnurile specialistilor contemporani nu erau totu?i pentru extinderea sa prea mult, ci pentru menfinerea locului de faré producätoare $i exportatoare de griu133. Oväzul obfinut din productia anului 1920 a fost 126 Ibidem, nr. 4/1919, f. 1405. 129 Ibidem, nr. 3/1919, f. 959. 130 Ibidem, nr. 5/1919, f. 898. 131 Buletinul Agriculturii, vol. Ill, 1921, nr. 10—12, pp. 191—192. 132 Ibidem. 133 Ibidem, pp. 193—194.
