Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
442 M. 5TIRBAN 32 de asemenea bine valorificatä pe piata externa, mai ales in Orientul A- propiat, in Grecia cu precádere. Se cultivase ре о suprafatä considerata de economi§ti normalä, ce nu trebuia insä depä§itä in viitor §i se obtinuse, pe intreagä tarä, 21.488.800 hl sau 99.209 vag-ane, dintre care 3.884.000 hl sau 18.434 vagoane in Transilvania, situind-o pe locul trei, dupä vechiul regat §i Basarabia134. Porumbul, cultura cea mai räspinditä in Transilvania, a cunoscut in anul agricol 1919—1920, sub aspectui suprafetei cultivate, al produced totale §i al celei medii obtinute, о situate mai bunä decit in anul precedent. S-а otyinut mai mult ?i s-а valorificat mai bine pe piata externä. Producta ajunsese la 61.512.000 hl sau 462.385 vagoane. Transilvania, situatä tot pe locul trei, a dat din aceastä culturá 10.873.000 hl, ceea ce a insemnat 82.142 vagoane. Agroncmii ce au comentat realizárile obtinute in cultura porumbului ín anul 1920 au considerat situatia acestei culturi „un pás spre normalizare“135. Privind in general productiile obtinute la toate culturile amintite, ei au formulát concluzia cá ín viitorul apropiat se va putea §i va trebui sä se obtinä productii medii la hectar mai mari, in primul rind prin intensificarea procesului de productie. Acestea au fost de fapt la toate culturile sub nivelul anului precedent. La griu se obtinuse in 1920 10,3 hl la hectar fatä de 16,5 hl in 1919; la secará 10,8 hl la hectar fatá de 20 hl; la orz 16,4 hl fatá de 21,3 hl; la ováz 22,24 hl fatä de 30,22 §i la porumb 18,37 hl in timp ce in 1919 se realizase 22,5 hl la hectar136. Productiile slabe obtinute la culturile de toamná au fost compensate numai in parte de cele de primävarä. Päioasele de primävarä, präijitoarele ca §i finetele §i päsunile au avut conditii de dezvoltare in general mai bűne, au produs mai mult si au favorizat dezvoltarea septelului de animale137. Recolta slabä de griu a deschis din nou problema semänäturilor de toamnä, pentru anul agricol urmätor. Lipsa lor a fost mereu semnalatä138 dar tot atit de des s-а cerut si rezolvarea acestor Probleme de cätre consilieratele agricole. Ameliorarea situafiei financiare a täiVii, echiVibrarea bugetului, imbunätätirea stärii economic© generale au fost legate toate, in mare mäsurä, de recolta viitoare de griu, de recolta anului agricol 1920—1921. „Revenind asupra circularelor noastre precedente — se spunea la 1 octombrie 1920 intr-un ordin al Direcfiei agriculturii adresat consilierilor agricoli — prin care v-am atras atenfiunea asupra insemnätätii covir$itoare pentru viitoarea situatie economicä a tärii a insämintärilor de toamnä si prin care vä invitäm sä luafi cele mai urgente mäsuri ca eie sä se facä pe о scarä cit se poate mai intinsä, am onoarea a vä ruga din nou cu toatä insistenta ca sä nu crutati nici о ostenealä §i sä utilizati orice mijloc ce vä 134 Ibidem, pp. 184—185. 135 Ibidem, pp. 197—198. 134 Ibidem, pp. 191, 193, 194, 195. 137 „Vointa“ din 17 septembrie 1920 §i 22 octombrie 1920. 139 Ibidem, din 17 septembrie si 17 octombrie 1920.
