Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
438 M. 9TIRBAN 28 mentelor pentru cei neaprovizionati, din minä liberä §i prin bunä invoialä, in intervalul 20 mai 1 iunie, $i din 15 in 15 zile un raport „despre impresiile ce le veti ci?tiga, despre situatia care se va crea in viata eeonomicä in urma aceste} ordonante — consideratä de ?eful resortului ca fiind „adinc täietoare in viata eeonomicä, comercialä a populatiei noastre“109. Färä indoialä cä trecerea la comertul liber cu prcdusele alimentäre a insemnat un pas important in calea normalizärii vie^ii eeonomice. El a fost urmat la 20 mai 1919 de ordonanta nr. 3850, care a reglementat problema comerfului liber al produselor industriale $i de alte ordonante, mai tirziu, care au completa t mäsurile luate la 14 mai 1919. La 15 iulie 1919 Resortul de alimentäre a fäcut cunoscutä ncua sa ordonanta cea cu nr. 811/C110, ce cuprindea dispozitii privind recolta nouä, comertul liber cu alimentele §i asigurarea minimului de existentä pentru cqi neaprovizionati111, ordonanta aprobatä de cätre Consiliul Dirigent. Locul vechilor comisariate de alimentäre, desfiintate cu data de 1 august 1919, a fost luat de comisiuni judefene de aprovizionare care urmau sä aplice prevederile crdonanfei 811 §i al" instructiunilor special emise in vederea executärii acestora, la 17 iulie 1919112. Potrivit ordonantei citate, produsele agricole din anui 1919 proprii pentru hrana omului se puteau folosi numai pentru alimentatia populatiei. Se puteau face exceptii pentru fabricile de bere, de spirt etc. numai in baza unei hotäriri speciale a resortului alimentatiei. Cerealele produse pe mo§ii mai mari de 100 iug. cadastrale erau imobilizate la proprietari sau detinätorii lor, iar cele produse pe proprietäti mai mici de 100 iugäre fuseserä declarate libere in comert. Aceastä diferentiere era un mare ci?tig pentru täränimea cu proprietati mijlocii, pentru burghezia satelor ?i mica mo?ierime, ce puteau dispune de rezerve valorificate prin comertul liber. Cantität-ile disponibile de cereale de pe marile proprietati erau considerate re^hizitienate $i se stabileau urmátoarele preturi pentru ele: 120 cor./100 kg griu §i cite 110 cor./lOO kg secará, orz sau oväz. Rämäsese nestabilit incä pretul porumbului. Comisiunile judetene de aprovizionare nou infiintate, avind in frunte pe subprefectul judetului §i doi membrii numiti de Consiliul Dirigent, aveau obligatia de a se ingriji de aprovizionarea populatiei cu produse alimentäre, fäinä, zahär sau cele de larg consum, ca petrol etc. Comertul in mare §i cel exterior continuau sä fie interzise, cu unele exceptii, aprobate de Consiliul Dirigent. N-au fost inläturate cu tótul nici permisele pentru comertul interior efectuat prin intermediul C.F.R.-ului. Se cerea permisül pentru orice transport de alimente mai mare de doi saci care se fäcea pe C.F.R. Permisele trebuiau obtinute de la comisiunea judetului de aprovizionare atunci cind trans-109 Gazeta Oficialä a Consiliului Dirigent, din mai 1919. 110 Ibidem, din iulie — august 1919. 111 Muzeul Ist. Trans., Fond M. 168. pr. v. nr. 1046. 112 Arhiv. St. Cluj-Napoca, P.j.Cojocna. d. 1650/1919.
