Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
29 SITUATIA TARANI]«!! TRANSILVÄNENE ÍN 1919—1921 439 portul urma sä se facä ín cadrul judefului §i de la resortul comunicafiilor cind acesta era interjudefean. Paralel, printr-o altä ordonanfä, s-а cerut constituirea unor comisii judefene pentru examinarea prefurilor, cu scopul de a se preíntímpina sau inlätura prefurile excesive de pe pia^a liberä, de a stabili §i veghea la respectarea prefurilor maximale113. Aceste comisii i§i vor desfä§ura activitatea, intr-o forrná sau alta, in intreaga perioadä cercetatä de noi, fixind prefurile nu numai la produsele alimentäre de pe piafä, ci §i la restaurante §i localuri publice114.Tot in iulie, 1919, pe teritoriul vechii Románii a fost dat decretul-lege pentru libertatea importului märfurilor de primä $i simplä necesitate $i de inläturare a speculei115, extins §i asupra Transilvaniei ín octombrie 1919116, mäsurä ce a constituit un neu pas fäcut pe calea unificärii legislative a farii. Luna iulie a anului 1919 a prilejuit poporului román §i culegerea intiielor roade ale pämintului románesc reunit. S-au secerat de pe hotarele intregii färi 23.483.402 chintale rretrice de griu (aproape 235.000 vagoane). Cele mai multe le-а dat teritoriul vechii Románii: 13.197.338 chintale metrice. A urmat apói Transilvania cu 5.504.742 chintale metrice, Basarabia cu 4.623.525 chintale metrice i-ii Bucovina cu 157.797 chintale metrice. Cea din urmä, Bucovina a avet producfia mijlccie la hectar cea mai mare de 11,8 chintale metrice, datorate rodniciei mai mari, bine cunoscutä a pämintului bucovinean. A urmat ve°hea Románie. cu о miilocie la hectar de 11,4 chintale metrice, apói Basarabia cu 8,97 chintale metrice §i, pe ultimul loc, Transilvania cu 6,98 chintale metrice. Porumbul, cules ceva mai tirziu, in lunile de toamnä, a dat о producfie aproape dublä fafä de aceea a griului, apropiindu-se de mijlocia anilor 1911—1915. De pe cuprinsul intregii fari s-au cules 43.005.970 chintale metrice porumb, dintre care 27.544.468 in vechea Románie, 8.133.975 in Basarabia, 6.524.261 in Transilvania §i 803.276 in Bucovina, cu о mijlocie la hectar de 14,2 chintale metrice in Muntenia §i Moldova, 12,2 in Bucovina, 11,6 in Basarabia $i, tot pe ultimul loc, 8,73 in Transilvania117. S-а cultivat in anui 1919 in general in intreagä farä mai pufin decit ín anii dinainte de rázboi118, §i s-а obfinut, fire§te, §i о productie mai micä. Culturile de toamnä s-au fäcut in condifiile unui rázboi abia incheiat, iar cele de primävarä sub semnul adinc läsat de aeela§i rázboi. Hambarele au fost goale §i in tramna anului 1918 si in primávara lui 1919 §i ele nu s-au putut umple dupä trebuinfá nici ín toamna urmátoare. A?a se face cä Románia, una dintre principalele féri exportatoare de cereale, a fost ín 1919 importatoare de cereale119. Pen-1.3 Gazeta Oficiald a Consiliului Dirigent, din iulie 1919. 1.4 Arhiv. St. Tg.-Mures, P.j.Mure?—Turda, d. 31 ?i 32/1921. 1.5 C. Hamangiu, Codul general al Romániei, vol. IX, X. pp. 112—114. 116 Ibidem, p. 225—226. 1,7 „Voinfá“, nr. 28, din 4 decembrie 1920, p. 2., nr. 80, 82 §i 89/dec. 1920. 113 Ibidem, nr. 82, din 4 decembrie 1920. 119 Relafii agrare..p. 296.
